Pe la 7.00 ne trezim și în circa jumătate de oră suntem la masă. Deja cei ai casei dereticaseră și aveau totul pregătit. De aseară le spusesem că vrem ca absolut totul să fie din grădină chiar dacă (și cu atât mai mult că) eu vin de la oraș (bine, nu au ei de unde ști unde lucrez și cât de mult sunt în natură în fiecare an) și Gec din Elveția. Pentru ei și una și alta sunt cu totul o altă lume decât liniștea de aici! Dacă ei visează ca vreodată să ajungă în ”lumea civilizată”, noi trăim sau am trăit acolo și le spunem că civilizația este aici, la ei, nu la oraș!
Cu greu la 8.30 suntem gata de drum. Spun ”cu greu” fiindcă nu îți vine să pleci dintr-o curte așa cum ai avut când erai mic și unde nu mai trebuie nimic pentru a fi fericit și împlinit. Dar... călătorului îi șade bine cu drumul. Ne îmbrățișăm cu gazdele și pornim la drum. Din kilometru în kilometru sunt bornele Via Transilvanica. După izvorul lor doi cai par să ne blocheze drumul și doar din câteva cuvinte se dau la o parte și ne lasă să trecem. Urmează câteva sus-jos-uri până la valea Prisăcinei. Înainte cu un crac (picior de munte) ne oprim după bornă la un cireș sălbatic. Inițial pentru Gec părea ceva neobișnuit să mănânce din copac și apoi nu îl mai luam de acolo. De fapt asta și multe altele cred că îl duc undeva în bucuria și amintirea copilăriei! Trecem Prisăcina și apoi avem circa un kilometru de urcat pe un drum pietruit până la casa lui Nea Nistor. Este închisă ușa și continuăm prin Prisăcina și apoi în urcare spre antenă.
De aici mai avem puțin de mers prin soare până la Dobraia Glamping Camp. Gec remarcă termenul ”glamping” și îmi spune că doar în România a auzit de el. Nu aș putea oferi o traducere! E prima dată când văd corturi de genul acesta montate și uite cum arată pe interior. Până acum mai văzusem doar astfel de platforme de lemn!
Încă puțin și suntem la bisericuța din Dobraia. De aici spuneam și ziua trecută că am amintiri plăcute de acum mulți ani (slujba de Paști la ora 12.00 și ouă și cozonac pe care le-am primit de la săteni fără să îi rugăm pentru asta!). Ceva poze și vom lăsa în față Via Transilvanica. Cred că aici mi-a încolțit definitiv ideea de a parcurge Via Transilvanica la anu'. Că merg singur, că mai merg cu cine vrea și poate, nu contează. Eu știu că pot să fac asta!
Câteva poze și pornim pe marcajul tricolor la vale spre Dumbrava. Întâi cercetez un pic fiindcă nu mai știam 100% pe unde pornește poteca. Fusesem demult și pe vârful împădurit unde este antena și îmi aduc aminte că poteca pornește pe lângă gardul cimitirului. Și așa este! Pe aici coborâm întâi mai lejer până la izvor și apoi pe poteca dintre curți. Mai latră un câine, mai trecem printre căpițe, mai vedem câte un unghi spre culmile Mehedinților sau chiar a cracilor (picioarelor de munte) din Cernei... Ajungem la o zonă extrem de verde unde se separă marcajele. Noi continuăm pe același marcaj triplu PA-PG-PR și ieșim la apa Bedinei. Trecem apa pe un podeț de lemn, apoi depășim o moară de apă și ajungem la Cerna pe care o trecem pe un pod mare. Aici întâlnim primul grup în adidași. Cred că nu vor merge prea mult după elanul pe care îl vedem la ei. Dar cine suntem noi să judecăm? Urcăm câteva zeci de metri și ieșim chiar la parcarea unde e mașina.
Chiar cu oboseala drumului (bine, azi nu am făcut cine știe ce traseu și pentru Gec au mai rămas multe lucruri nevăzute pe aici) îi simt încântarea pentru locuri și mai ales pentru oamenii întâlniți. Mai târziu tot îmi va spune că a rămas profund încântat și că tura asta i-a rămas în suflet pentru totdeauna. Și eu simt o imensă bucurie că am reușit să mai vin încă o dată pe aici și că am descoperit niște oameni de nota 20. Anticipez: data viitoare voi cunoaște alți oameni superbi (în martie 2023)!
Cu bucuria în suflet pornim în jurul orei 13.30 spre casă (București) cu inimile și sufletele încărcate de frumusețea Retezatului și a munților Cernei. Și tot facem planuri pentru viitor, tot prin zonă. Recunosc, sunt unele locuri pe care le cunosc bine și altele unde tot mi-am dorit și eu să ajung. Cine știe când le vom pune în practică :)!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu