Trenulețe... Una din jucăriile pe care ni le-a transmis tata cu mare dragoste. Nu le-aș da pentru nimic în lume! Oriunde merg, dacă e vorba de vreo expoziție de trenulețe, trebuie să ajung. Acasă deocamdată ce am e doar în cutii... Până acum am văzut două expoziții foarte faine la Muzeul Căilor Ferate de lângă Gara de Nord din București și Muzeul Trenulețelor din gara regală din Sinaia. Citisem pe net tot felul de reacții legate de expoziția asta și trebuia să o văd și eu (a fost expusă la sfârșitul a două săptămâni consecutive, azi 13 octombrie fiind ultima zi). Intrarea este cea normală în muzeu, 6 lei/adult, 3 lei/copil.
Părerea mea acum, după ce am văzut expoziția, este că merită toți banii! E vorba de pasiune pusă de cei de la cele trei asociații de profil care colaborează acum. Cu atâta pasiune vorbesc despre căsuțele de lemn, despre locomotive și despre ce e transportat în fiecare vagon, despre viteza de rulare pe șinele mici și corespondentul în realitate, despre printurile 3D cu care au făcut unele acoperișuri, despre luminile din vagoane, despre copiile clădirilor unor cantoane cu imaginea reală... Am văzut o reprezentare a forturilor bucureștene, o biserică maramureșeană înaltă, un depou, o gară în care vin și pleacă trenuri, diferite vagoane din multe generații, am povestit despre un tren săgeată care merge la o altă expoziție cu 40-50 km/h... Am intrat în vorbă cu niște băieți cărora le explicam cum funcționează o locomotivă cu aburi... E adevărat că expoziția e micuță (diorama mai bine zis) și copiii, în special se plictisesc repede, eu aș fi fost în stare să stau ore întregi dacă nu începea să se aglomereze...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu