Bună dimineața, Eiger Nordwand! E ora 7.15 și deja suntem în picioare, cu gând spre ziua de astăzi! Ceva poze și la ora 8.00, așa cum stabilisem cu gazda, micul dejun ne este servit pe masa de afară. Ne întrebase unde vrem să servim, afară sau în camera unde am dormit și logic că răspunsul este ”afară”! Cele câteva grade ne înviorează și pentru noi, oameni de munte, este ceva absolut normal. Ne bucurăm de toate câte avem pe masă și Gec vorbește cu gazda în germană (eu doar înțeleg așa câte un cuvânt, din când în când) că în seara asta nu vom dormi aici fiindcă avem rezervare sus, la Mönchsjochhütte și abia mâine pe seară doar eu voi mai dormi, Gec trebuind să meargă acasă! Văd un pic de nemulțumire din partea ei, probabil lipsa de încredere în români. Nu este de acuzat, dar nici nu convine asta! Ca să fie ok, Gec plătește pentru amândoi pentru seara trecută și pentru mine peste două zile. Evident că după ce rezolvăm cu toate cheltuielile îi plătesc tot ce a cheltuit cu mine! Gazda este mulțumită în felul ăsta și rămâne să vin doar eu mâine, pe seară. Anticipez: chiar dacă voi ajunge pe întuneric, văd că i se luminează fața văzând că m-am ținut de cuvânt. Nu știu ce să zic: este posibil să nu fi avut nici o treabă cu românii și să fi fost păcălită de cine știe ce clienți și de aici teama... Din discreție nu ne spusese nici un detaliu!
Mulțumim și la 9.25 pornim la vale spre stația de telecabină Terminal de unde vom lua cabina spre Eigergletcher. Drumul la vale este foarte fain printre case faine de lemn și peisaj plăcut către Grindelwald, terminat la trecerea peste Schwarze Lütschine și oprirea pentru câteva poze la monumentul stilizat al Transgresiunii, realizat de sculptorul Gabriele Stähli. Preiau de pe https://www.plattformj.ch/artikel/32916/ textul cu traducerea online: ”După cum a explicat ea, cele patru stele din granit Grimsel, cu înălțimile lor variabile, simbolizează depășirea propriilor limite – perfect în conformitate cu motto-ul Asociației Ghizilor Montani din Grindelwald: „Prudență, loialitate, curaj și putere”.”
Mergem în stația imensă Terminal și îl urmez întocmai pe Gec. Ajungem la case și prima cursă este la 10.15. Știe de o ofertă (eu nu m-aș fi descurcat!) prin care obține bilete până la Eigergletcher și Top of Europe/Jungfraujoch, dus-întors, la jumătate de preț: 100 CHF în loc de 200 CHF. La prețul original nu cred că aș urca. Chiar și Gec mi-a mărturisit că o singură dată a urcat la acel preț imens! Sau de două ori, nu mai țin minte exact! Mi-a povestit de cele două ori când a fost aici, pe traseu. Experiențe interesante pe care vi le va povesti dacă veți merge cu el! Probabil că doar trecător o să menționez și eu mai încolo! Gondola imensă de 28-30 de locuri cu geamuri panoramice ne poartă până la 2320m pe sub superbul perete nordic al Eigerului (10.40). Putem vedea sub noi linia de tren pe cremalieră și multe zone verzi pe care urcă oamenii cu vacile. Chiar și gazda noastră ne spusese că peste vreo săptămână sau două vor urca să coboare definitiv vacile de pe acele tăpșane!
La 11.30 avem tren mai sus. Până atunci explorăm locul, cu priviri în jos spre munții verzi sau stâncoși sau în sus spre pereții acoperiți în mare parte cu gețari. Și vă închipuiți că vedem doar o parte din ei!
Trenul intră imediat în tunel și începe urcarea susținută. Prima pauză, de 10-15 minute, este la Eismeer la 3160m altitudine. Este un bun punct de belvedere și de cercetat zona pentru a identifica traseul spre Berglihütte aflată la 3299m pe un picior vestic al Mönch-ului. Pe aici s-ar părea că ar fi și accesul spre Mittelegihütte aflată la 3355m pe creasta Mittelegi! Dincolo de astea Marea de gheață/Eismeer/Ischmeer este superbă și înfricoșătoare în acelați timp! Las pozele să vorbească! Câteva poze și la tren înainte de a urca mai departe, 10 minute, la stația finală Jungfraujoch (3454m) (12.10).
Gec știa ce vom găsi aici și este nerăbdător să pornim la drum. Adică multă, foarte multă lume, mai ales de origine asiatică! Are o răbdare de fier cu mine fiindcă eu nu am mai fost și mi se pare totul interesant. Așa că stabilim un loc de întâlnire și mă lasă pe mine să explorez. Mai întâi Palatul de gheață/Ice Palast, apoi Platoul glaciar aflat la la 3475m pe care prind vânt și multă ceață, apoi întregul complex muzeal tunelar prin care mergem amândoi, eu bucurându-mă de fiecare panou și de fiecare exponat, chiar și de globul pentru copii cu miniaturi faine, apoi cinematograful de 360 de grade unde stăm puțin să urmărim filmul ce rulează în jurul nostru, mini-muzeul cercetării meteorologice și în final urcăm cu liftul (108m, 6.3 m/s și alte detalii pe care le vedeți mai jos) la platforma Sphinx (3571m) unde este și stația meteorologică și de cercetare. Aici vom sta mai mult, fie pe platformă, afară, fie în interior așteptând să se ridice ceața pentru a vedea, printre altele, Jungfraufirn, ghețarul care se unește cu Grosser Aletschfirn și Ewigschneefald în Konkordia Platz și apoi mai jos formează imensul Aletschgletcher. Avem ceva de așteptat până la primele ferestre prin ceață. Vedem până spre Konkordia platz spre sud și Guggigletcher spre nord care coboară și rămâne suspendat undeva la 2800 de metri altitudine. Aici este și cabana Guggihütte pe care Gec va încerca să mi-o arate suspendată undeva pe Mönchwestwand. Nu știu dacă ghețarul se vede de la stația Eigergletcher sau doar ghețarul cu același nume ca și stația (invers, mai bine spus!). Cu atenție se vede până departe, în zona lacurilor Thunersee și Brienzersee de la Interlaken! Foarte fain se vede linia de creastă spre Mönch și cea spre Mathildespitze (3554m) și Jungfrau (4158m). Prin alte ferestre de ceață... Abia la 15.30 coborâm cu liftul și ieșim prin tunelul Aletschgletcher, spre Mönchsjochhütte. Așa nu îmi place să precizez asta fiindcă nu sunt obsedat cu extremele (”cel mai”, ”cea mai”), dar cabana unde vom dormi, situată la 3657m, este cabana cu personal situată la cea mai mare altitudine din Elveția. Alte detalii când ajungem acolo!
Aici Gec îmi povestește de o dată când a dormit cu cortul pe ghețar, pe proprie răspundere fiindcă elvețienii nu concep așa ceva! Mereu este lăsată o ușă deschisă la tunel, pentru situații de urgență! Suntem la 3543m și drumul este lejer, pe partea de sus a ghețarului Aletsch/ramura Jungfraufirn. Drumul este larg, făcut cu ratrack și oferă siguranță doar dacă stai pe el. Mai încolo vom vedea că în afara lui sunt crevase vizibile! Noi urcăm încet, pas cu pas, și la un moment dat din față coboară un asiatic cu mers legănat și cu vorbire un pic nesigură. Dar pare ok, este vorba de aclimatizarea pe care Gec o are din mersul des la altitudine și eu am făcut-o cu Rebeca în ultima săptămână! Mulțumiri și aici pentru zilele faine de pe granița helveto-italiană! Ceva mai sus ajungem sub șaua Mönchsjoch unde îl văd pe Gec gânditor. În stânga se vede muchia pe care se urcă spre Mönch. Acum sunt vreo 15-20 de metri de trepte metalice și când a fost el cu Dinu și cu Marlene, acum mulți ani, nu se vedea stânca și se urca direct de pe ghețar! Acum nu mergem chiar la baza stâncii, ci direct spre șaua Mönchsjoch aflată între Mönch (4110m) și Trugberg (3932m) pe de o parte și între ghețarii Jungfraufirn și Ewigschneefald pe de altă parte, ambii ramuri ale ghețarului Aletsch (17.10)! Neobișnuit pentru mine, accept o poză de grup aici!
Urcăm cele câteva serpentine ale potecii și suntem la intrarea cabanei suspendate pe pilonii. Descălțarea și papuci în prima sală și apoi la etaj unde primim locurile de cazare și ni se dau indicațiile practice: preț, rezervarea meselor, orele pentru micul dejun, interdicția de a folosi surse de foc, zona toaletei etc. În sala de mese (noi nu luăm de mâncare) mă joc puțin cu Finn cu o funie pe care sunt câțiva cârnați de plastic. Finn este fainul câine de la cabană (vedeți și un panou cu povestea lui). Mai fac ceva poze, în special la hărți și la somn. Nu știu dacă de la altitudine, de la căldură sau de la sforăiturile din cameră am dormit cu multe întreruperi. Dimineață Gec îmi va spune tot așa, că nu a avut un somn prea bun... Dar este altitudinea cea mai înaltă la care am dormit până acum! Uf, iar o ”cea mai” :)!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu