joi, 30 iunie 2022

Breaza - in and out 18.01.2022

 


































Siriu 14-16.01.2022

Colegi de tură: Laura, Emil

După serviciu plecăm vineri spre Crasna (jud. Covasna) unde Emil aranjase să stăm la un bun prieten de-al lui. Este un om al muntelui, foarte fain și cu multe povești. Ne vom simți ca acasă cu el. Nici nu ai cum altfel între oameni de munte... Povestim vineri seara până mai târziu și ne retragem la somn fiindcă sâmbătă avem ceva efort de făcut.

Ziua 1 - sâmbătă, 15.01.20022

După un mic dejun consistent pornim la drum pe valea Crasnei. Urcăm cât de mult se poate cu mașina și de aici vom continua pe jos. Suntem pregătiți pentru vânturile ce dau denumirea Poarta Vânturilor :)! Uite cum arată peisajul unde am lăsat mașina (coordonate 45.533869, 26.132328):

De aici, echipați cu tot ce trebuie pentru iarnă, pornim la drum prin feeria albă (avm marcaj TA). E rece (-10...-15 grade) și plăcerea pădurii compensează efortul și frigul. Abia la ieșirea într-un colț al poienii Macovei ne oprim să ne echipăm mai bine pentru vânt (și pentru ultima pauză necesară ;) fiindcă mai departe nu mai avem posibilitatea în vânt)!







Urcăm prin poiană până la stâlpul de marcaj din imaginea de mai jos:
Facem stânga pe marcaj dublu TA și BR până la un panou cu hartă, facem câteva poze și continuăm spre Poarta Vânturilor. Nu e prea mult de stat nici aici :D!

Continuăm pe poteca bine-cunoscută până la Lacul Vulturilor unde ne adăpostim de vânt. De menționat că o clipă nu s-a potolit vântul undeva cam pe la 90-100 km/h!


Ne încălzim vreo jumătate de oră cu ceai și sandwich-uri pregătite de acasă și cu greu ne urnim înapoi. Cine ar pleca pe așa vânt la drum? Dar cumva trebuie să ne întoarcem. Și destul de rar parcurg un traseu dus-întors... 

Până în Poarta Vânturilor e vânt așa de tare că pe Emil și pe Laura îi cam împinge... Abia așteptăm să ajungem la hartă și mai apoi la pădure. Abia acolo vom respira ușurați că mai avem doar frig și fără vânt!




E din ce în ce mai bine la vale și tot povestim și facem glume până la mașină (17.00, circa 5 ore de mers). Finalul turei se termină cu jocul apei printre ”ciuperci” plate de gheață.
Mergem la ”cazare” și ne lungim seara la povești despre munte și aventurile inevitabile de-a lungul anilor. Mâine dimineață al nostru prieten nu va fi acasă și ne va lăsa pe masă tot felul de produse din curte. Cum se face în lumea civilizată, îi lăsăm tot acolo banii și pornim la drum.

Schimbăm ruta și vom merge pe Brașov ca să mai vedem una-alta. Unele sunt locuri pe unde am mai ajuns, altele sunt noi pentru toți.

Primul loc, nou pentru toți, este mănăstirea Sita Buzăului. Este o mănăstire de obște de maici, nouă (din 1997). Mai multe detalii puteți afla de aici. Locul este impresionant prin liniște, curățenie, troița cu față dublă, picturile-icoane din turla imensă de la intrare și prin curățenia absolută de la toalete. Poate e explicabil prin faptul că (cel puțin așa am înțeles) toate măicuțele sunt absolvente de medicină!





Următorul punct de interes este Rezervația de Zimbri din Vama Buzăului. De fapt este un fel de grădină zoologică dominată de un cerb elegant, masivii și calmii zimbri și trei reni care leșină de căldură. La intrare, pe partea stîngă găsim un mini-muzeu al naturii și pe dreapta sunt mai multe căsuțe în care s-a închegat un fel de târg de produse locale. E fain că se ajută unii pe alții. De exemplu de la casa de bilete am primit recomandare pentru un loc unde am putea să mâncăm! Mulțumim frumos și spunem că ne gândim. Inițiativa este foarte faină!


















Vom mai opri câteva minute la unul din viaductele căii ferate Brașov-Întorsura Buzăului și ne îndreptăm spre două locuri cunoscute, două biserici fortificate din apropierea Brașovului.
Primul este biserica fortificată de la Prejmer. Chiar dacă am mai fost, tot găsesc/găsim noutăți. Cea mai importantă este expoziția temporară bazată pe colecția particulară a Hertei Wilk! Las mai jos poze cu detaliile despre Prejmer (și text și mai ales vizual).


































Singurul nostru semn de întrebare este dacă mai putem ajunge în timpul programului la Hărman. Aici programul era până la ora 16.00 și bănuim că și acolo este la fel. Ajungem la 16.01 la Hărman și se confirmă: este același program! Așa că ne mulțumim cu câteva poze din exterior înainte de a pleca spre casă!