Ultima zi din Rajahstan: Mandawa-Delhi 11.01.2014 Last day of Rajahstan: Mandawa-Delhi

Ultima dimineață în Rajahstan! Așa repede au trecut două săptămâni! Urc pe terasă pentru micul dejun și admir orașul de deasupra. Copiii se joacă cu zmeie, e un parlamentar care își face reclamă dând zmeie micilor zglobii din oraș! Chiar un băiat de la hotel mă întreabă dacă nu cobor să ajut la campanie! "Nu, mulțumesc! Nu mă implic în politică. Am văzut ce înseamnă asta în România" "Bine, cum vrei tu!" Termin masa și îi spun lui Yasin că până la plecare cobor un pic prin oraș. Trec pe sub poarta Sonthalia și dau să intru în fortul Mandawa. Urc până la el pe o stradă prăfuită și ar trebui să plătesc pentru a intra în fortul amenajat ca hotel. Serios? Fac câteva poze și revin spre strada principală. "Te duc eu pe la cele mai frumoase haveli!", mă îmbie un indian "ghid". "Mulțumesc, eu îmi fac drumul meu!" Pe stradă localnicii abia își întind tarabele când eu mă plimb printre ei! Vechile haveli sunt neîngrijite și mai au un pic să cadă. Mă gândesc la Iuliana, o prietenă arhitectă de acasă. Ce ar putea face ea într-un proiect de restaurare aici... Pe lângă fântâna centrală găsesc străduțe (locuri pline de praf printre case) care mă întorc la strada principală. Nimeresc pe strada îngustă pe care vroia să mă ducă "ghidul" de mai devreme și ies chiar la intrarea în fort. Intru la Paawana Haveli (paawanahaveli.com) fiindcă mă atrag culorile și urc toate cele trei nivele până pe terasă. Frumos se vede orașul de sus! În curtea hotelului mă întâlnesc cu niște indieni care vroiau mai devreme să mă implice în manifestarea politică. Doar ne salutăm cu respect și mergem mai departe! Merg spre "giratoriul" central (un monument în jurul căruia e multă agitație) și aici văd autobuze. Teoretic autobuzele nu au voie să intre în oraș! Găsesc strada pe care mersesem ieri cu Yasin, urc pe ea printre autoricșe și în loc de strada întortocheată de ieri, găsesc o stradă cu nisip pe care ajung fix la hotelul Shekhawati unde suntem noi cazați. Urc la restaurant, mai schimb câteva vorbe cu băieții de la restaurant, îmi iau bagajul din cameră și îl duc în  mașină și la ieșire mi se dă o carte de vizită și rugămintea de a bifa în tripadvisor despre ei. Cu siguranță! Mergem la mașină și la drum!

Last morning in Rajahstan! Two weeks went so fast! I go up on the terrace for breakfast and I admire the upper city. Children are playing with kites, a congressman is giving kites to children in a electoral activity! A boy from the hotel asks me if I want to go down for the campaign! "No, thanks. I don't want politics. I've seen what it means in Romania" "Ok, as you wish!" I finish my breakfast and tell Yasin that I want to go around before leaving. I pass under Sonthalia gate and try to enter Mandawa fort. I go up to it on a dusty road and I should pay to enter the fort-hotel. Really? I take some pictures and turn back to the main street. "I can take you to the most beautiful havelis", a "guide" allures me. "Thank you, I make my own way!" On the street the locals are laying their mobile stores when I'm walking among them! The old havelis are not neat and are almost falling down. I think about Iuliana, an architect friend from home. What could she do in a restoration project here... Near the central well i find some small streets (dusty places between houses) which turn me back to the main street. I find the narrow street that the guide wanted to take me on earlier and reach the entrance of the fort. I enter Paawana Haveli (paawanahaveli.com) attracted by the colors and go up to the third level on the terrace. The city is so beautiful from above! In the court of the hotel I meet some Indians who wanted to involve me earlier in the political manifest. We salute each other and go further! I go to the central roundabout (a monument with a lot of people around) and see some buses. Theoretically the buses are not allowed in the city! I find the street from yesterday, walk up between auto-ricshaws and I find a sandy street that takes me to the hotel (instead of the twisty street known by Yasin). I go up on the terrace, chat with the employed boys, take my pack from the room and take it to the car. At the exit they give me a visit card and the request to write on Tripadvisor. For sure! We go to the car and on the road!

Ieșim din prăfuitul Mandawa și drumul este asemănător cu celelalte drumuri deșertice de până acum: nisip și arbori uscați pe margini, asfalt foarte bun, "tunel" de copaci. Cu doar o mică pauză necesară, ajugem în Jhunjhunu. E un orășel mai mare și de reținut fiindcă e ușor să te pierzi pe străzi. Ca de obicei nu sunt indicatoare! Asta face și Yasin și întrebând pe unul și pe altul, reușim să ajungem la ieșirea spre Narnaul (primul oraș din statul Delhi după ieșirea din Rajahstan). Dacă veți merge în circuite turistice ca mine, să știți că Jhunjhunu este trecut ca oraș în circuit, nu Mandawa. Solicitați să stați în Mandawa! Găsim strada ocolitoare (un fel de centură a orașului) și ne îndreptăm spre Chirawa și apoi spre Narnaul.

We go out of the dusty Mandawa and the road is similar to other desert roads: sand and dry trees on the margins, very good asphalt, tree "tunnel". By having only one small break, we reach Jhunjhunu. It's a bigger city and it's easy to loose yourself on streets. As usual, there are no indicating arrows! Yasin asks people and manage to find the exit to Narnaul (the first city in Delhi state after the exit from Rajahstan). If you'll go in touristic circuits like me, you must know that Jhunjhunu is mentioned in the circuit, not Mandawa. Ask to stay in Mandawa! We find the city belt and head to Chirawa and then to Narnaul.

Înainte de Narnaul oprim la restaurantul de la mijlocul drumului și eu îi spun lui Yasin că nu prea mi-e foame. Poate iau ceva așa ca să nu zic că am venit degeaba. Tot sunt la masă (în grădina cu iarba tunsă sunt mese de plastic) lângă un grup mare de indieni gălăgioși, iau un thali și un lassi cu banane (servit într-un pahar de bere înalt!) și îl aștept pe Yasin la ieșire. Mi se par prețuri prea mari și forțate opririle astea pentru masă în locuri scumpe. Îi spun oful meu lui Yasin și mergem mai departe. 

Before Narnaul we stop at Midway Restaurant and I tell Yasin that I am not very hungry. Maybe I take something for not coming for nothing. Being at lunch (in the cut grass garden with plastic tables) near a group of noisy Indians, I take one thali and a banana lassi (in a big beer glass!) and wait Yasin at the exit. The prices are big and the stops for eating are expensive. I tell this to Yasin and we continue.

După Rewari intrăm pe autostradă. Se lasă seara și mă las condus spre capitala țării. Printr-o poartă formală intrăm în statul Delhi (altă taxă pe care Yasin ține să mi-o menționeze). Undeva prin zona aeroportului IGIA (Indira Gandhi International Airport) autostrada se lărgește și trecem printr-o poartă mare cu 12 rânduri (altă taxă). Eu știu de ce tot insistă Yasin cu taxele. Poate-poate îi mai dau ceva bani! Și-așa am plătit mult pentru mașină, taxele și șoferul sunt incluse în preț! E atâta aglomerație la intrarea în Delhi de zici că toată India vine aici. Se pare că a fost o perioadă de zile libere pentru unii indieni și acum se întorc la muncă în oraș. Din Gurgaon încep sectoarele industriale. Întreb și Yasin îmi explică ce e cu ele (un fel de colonii pentru anumite industrii). Intrăm în Delhi și îi reamintesc lui Yasin că am tren din gara Nizamuddin. Întâi mă duce la vreo doi kilometri de gară, îmi dă o agendă în care îi completez niște impresii și recomandări pentru alți viitori turiști/clienți și se oferă să mă ducă la gară. Pe seară (cam pe la ora 21.00 ajungem la gară) Yasin se grăbește să ajungă acasă la familie. Încă o dată îmi mai cere bani în plus ca comision. "Dacă aveam, îți mai dădeam. Acum tu te duci acasă, eu mai am de trăit o săptămână la 5000 de kilometri de casă. Îmi pare rău, chiar nu mai am bani!" Ne salutăm prietenește, ne mulțumim reciproc și merg pe scări sus spre casele de bilete. Trebuie să îmi primesc locul de la casa de bilete și am de așteptat până spre dimineață. Abia pe la 3-3.30 pot lua confirmarea de loc. Mănânc un rajahstani thali la restaurantul deschis non-stop (ca în orice gară, e și mai scump) și urc în sala de așteptare (pentru bărbați). Nu am chef de citit, îmi scot sacul de dormit și mă așez pe un pervaz de piatră între geam și un indian. Nu înțeleg ce îmi spune la un moment dat și se liniștește. Prilej ca să adorm și eu câteva ore cu capul  pe rucsac! Spre dimineață strâng bagajul, îmi iau rezervarea de loc spre Dehradun (clasa a doua) și până la tren mai iau două sandwichuri de la același restaurant. Prin poarta de securitate mă îndrept spre peron pe pasarelă.

After Rewari we enter the highway. The night is falling and I let myself driven to the capital of the country. We pass a formal gate to Delhi state (another tax mentioned by Yasin). Somewhere in IGIA (Indira Gandhi International Airport) area the highway is larger and we pass a 12 lanes gate (another tax). I know why Yasin insists with taxes. Maybe I could give him some extra-money! I already payed a lot for the car, the taxes and the driver are included! It's so crowd at the entrance in Delhi as all India is coming to Delhi! It looks like it was a free period and now a lot of Indians come back to work in the city. In Gurgaon we see the industrial sectors. I ask about them and Yasin tells me that they are a kind of industrial colonies. We enter Delhi and I remind Yasin that my train leaves from Nizzamudin Station. First he wants to let me at two kilometers from the station, I write some opinions and recommendations in his book for future tourists and he offers to take me to the station. In the evening (around 21.00) we reach the station and Yasin is hurring for his family. He asks again for an extra tip. "If I had money, I would give to you. Now you are going home, I have another week to live 5000 kilometers from home. Sorry, I don't have money!" We salute with friendship, thank each other and I go up on the stairs to the ticket offices. I had to take my reservation ticket and I have to wait until morning. I can take the reservation at 3-3.30! I eat a rajahstani thali at the non-stop station restaurant (a little more expensive than usual) and go up to the men resting room. I am not in mood to read and put my sleeping bag on a rock sill between the glass and an Indian. I don't understand what he tells me at one moment and he relaxes. Reason to go to sleep for a few hours with the head on the backpack! In the morning I pack up, take my reservation to Dehradun (second class) and eat two other sandwiches before the train leaves. I pass the security gate to the walkway and the outgoing platform.

Din partea frumoasă a Bikanerului spre picturile Mandawei 10.01.2014 From the beuty of Bikaner to Mandawa paintings

Dimineața se anunță frumoasă! E normal, avem ceva locuri de vizitat azi și nu poate fi altfel! Neobișnuit pentru mine, iau micul dejun în sala de mese interioară (ceai și un fel de omletă), plătesc patroanei consumația (inclusiv cazarea, cum m-am obișnuit) și pornim la drum. Vreau să văd fortul Lallgarh înainte să plecăm mai departe.

Yasin cumpără niște dulciuri pentru copii (mă păcălesc și eu cu niște dulciuri pe care plătesc în medie 15 rupii pe bucată), trecem pe lângă templul Bikaner (e prea aglomerație și nu vreau să mai intru) și mergem direct la poarta fortului. Yasin mă va aștepta aici în mașină! Intru în elegantul și curatul fort construit în 1902 de maharajahul Ganga Singhji în memoria tatălui său Lall Singhji. Este un fort construit în stil indo-saracenic cu multe influențe rajputane, musulmane și europene. Grădinile sunt mereu udate și cineva taie iarba în fiecare zi. Clădirile din piatră roșie masivă par reci și în interior se simte pe de-o parte liniștea locului, pe de altă parte eleganța și mândria familiei moștenitoare. Văd puternica influență britanică! Aici vroiam să intru în biblioteca cu manuscrise sanscrite foarte vechi. Solicit asta și sunt dus la administratorul palatului și al bibliotecii. Procedura e complicată. Trebuie să fac o cerere în care să precizez ce vreau să citesc și cu ce motiv și în 2-3 zile abia e posibil să se accepte cererea. Birocrație privată (mai ales aici unde se spune că e a patra bibliotecă privată din lume ca dimensiuni)! Mă mulțumesc doar să mă plimb prin grădinile palatului. Intru puțin prin hotelul Lallgarh Palace, merg apoi pe lângă el pe la terenul de tenis lângă care găsesc un păun frumos colorat și tare mândru, trec pe sala de încoronare a lui Ganga Singh și nu mai intru la muzeu. Mi se pare scump să plătesc 100 de rupii pentru doar o sală cu câteva poze istorice! Am ce fotografia din afară spre muzeu!

It's such a beautiful morning! It's normal, we have some objectives today! Unusual for me, I eat the breakfast indoor (tea and scrambled eggs), pay everything to the owner (including housing) and we start our way. I want to see Lallgarh fort before leaving the city.

Yasin buys some sweets for his kids (I fool myself with some sweets for 15 rupees/piece), we pass Bikaner temple (it's too much crowd and I don't want to enter) and go directly to fort's gate. Yasin is waiting in the car! I enter the elegant and clean fort built in 1902 by maharaja Ganga Singhji in the memory of his father Lall Singhji. It is a indo-saracenic style fort with rajput, Muslim and European influences. The gardens are always aroused and the grass is cut every day. The red massive rock seem very cold and you can feel inside the peace of the place and the elegance and pride of the inheritor family. I see the powerful British influence! I wanted to enter the library with very old Sanskrit manuscripts. I request this and I am taken to the office of the administrator of the palace and the library. The procedure is very complicated. I have to make a written request with what and why I want to read and it is possible to be accepted in 2-3 days. Private bureaucracy (especially here in the fourth biggest private library in the world!) I have to be glad to walk around the palace's gardens. For a few minutes I enter Lallgarh palace hotel, go around it near the tennis court and see a nice colored proud peacock, pass the crowning hall of Ganga Singh and don't enter the museum. 100 rupees are too much for one hall with historical pictures. I have places and exhibits outside!

Simt că mai am ceva de vizitat aici: zona cu hotelul Laxmi Niwas și grădinile din fața lui. Spre el sunt atras de niște steaguri multicolore. Profit un pic de renumele familiei mele ca să am acces aici. În mod normal doar familiile regale au dreptul să meargă pe aici. Primesc accesul când le spun că sunt dintr-o familie regală din România (parțial adevărat fiindcă acum ceva generații strămoșii mei erau boieri cu sute de hectare; s-a dus vremea aia, unele calități se transmit!). Grădinile sunt imense și liniștite, mă pot plimba pe oriunde pe aici în salutările muncitorilor. Ajung în fața altei porți mari unde e statuia dedicată maharajahului Lall Singh, militar de excepție remarcat pentru bunătatea și capacitatea lui de înțelegere și empatie cu cei din jur. Nu sunt lăsat să ocolesc hotelul Laxmi Niwas (teren privat), merg prin fața lui și ies spre parcare. Lângă parcare doar fotografiez prin poarta închisă templul dedicat lui Garuda (zeul-pasăre).

I still have something to visit here: Laxmi Niwas hotel area and his gardens! I am attracted by some multicolored flags. I take the advantage of the reputation of my family for having access here. Normally only the royal families have the right to come here. I get the access after telling them that I come from a royal family from Romania (it is partially true because some generations ago my ancestors were rich people with hundreds of hectars; these times are gone; some qualities are still transmitted!). The gardens are huge and quiet, I can walk everywhere around in the salutations of the workers. I reach another big gate where I find the statue of maharaja Lall Singh, exceptional soldier remarked for his goodness and capacity of understanding and empathy with all around. I am forbidden to go around Laxmi Niwas hotel (private), I pass his frontpiece and go out to the parking place. near the parking I just take a picture through the closed gate to the temple dedicated to Garuda (the god-bird).

Pornim la drum spe ultima noastră destinație din circuitul de două săptămâni: clădirile pictate din Shekhawati! Yasin iese din Bikaner și curând suntem pe NH (National Highway) 11. E tot un drum deșertic sec și doar o singură dată oprim pentru câteva poze. Pe drum tot întâlnim mașini de transport mari (merg pe distanțe mari în India), mașini mai mici particulare sau ale statului (cum sunt și cele de turiști printre care și a noastră), cămile, cai, măgari, animale, căruțe... Fatehpur (diferit de Fatehpur Sikri de lângă Agra) e singurul oraș mai mare care merită menționat pe drum. Asta fiindcă la un moment dat ne rătăcim puțin în agitația continuă și va trebui să întoarcem ca să mergem pe drumul bun! Și e singurul loc unde văd în deșert o clădire de bioruri cu geamuri de sticlă! Yasin știe drumul și mă duce prin orășelele Shekhawati-ului până în Mandawa.

We continue to our last destination from the two weeks circuit: the painted buildings from Shwkhawati! Yasin goes out of Bikaner and we are very soon on NH (National Highway) 11. It is also a desert road and we stop only one tome for taking some pictures. On the road we meet big transport cars (they drive for long distances in India), smaller private or state cars (like the tourist cars including ours), camels, horses, donkeys, animals, carriages... Fatehpur (different from Fatehpur Sikri next to Agra) is the only city on the way that need to be mentioned because we get lost for some moments in the continuous agitation  and we have to turn back to follow the good road! And this is the only place in the desert where I see a glass offices building in the whole desert! Yasin knows the way and takes me among the cities of Shekhawati to Mandawa.

Știe două haveli (Mandawa și Shekhawati) foarte fain pictate. Negociem să stăm la Mandawa și solicit camera cea mai ieftină. "E rece și nu are geamuri!" "E în regulă pentru mine" "Bine, îți dăm cameră la etajul doi. Doar pentru tine la același preț ca cea de jos!" Comand masa la terasă sus și e gata în 45 de minute. Până atunci vreau să ies un pic prin zonă. Cu Yasin apuc doar să ajung până la hotelul Shekhawati unde intru pentru poze. Yasin îi știe pe cei de acolo și îmi e mai ușor să intru așa peste tot! Urc până la ultimul etaj pentru poze (o masă de vin sculptată, pereții pictați clasici pentru Shekhawati). La etajul doi un indian cu mustăți lungi chiar vrea să-i fac o poză lângă o pictură murală mare. Sus pe terasă văd copii jucându-se cu zmeie peste tot prin oraș. La parter pozez ceva instrumente de cântat și sunt invitat în apartamentul maharajahului. Totul în sticlă și cristal, picturi murale cu mai mult sau mai puțin gust estetic... "Să vii aici cu prietena sau soția :D!" Alarma pentru masă îmi sună, le mulțumesc gazdelor și merg la hotel sus la masă. E o masă foarte bogată cu 4 feluri de mâncare pe care le savurez pe rând în culorile apusului. Cine îmi poate spune ce e în ultima poză verticală de mai jos?

He knows two havelis (Mandawa and Shekhawati) well painted. We negociate t ostay at Mandawa and I ask for the cheapest room. "It is cold and has no windows!" "It's ok for me!" "Just for you, we give you a room at the second floor at the the same price!" I ask for the dinner up on the terrace and it will be ready in 45 minutes. I want to go out around in this time. I go with Yasin only to Shekhawati hotel where I enter for pictures. Yasin knows the people and I can go everywhere! I go up to the last floor for pictures (a carved wood wine table, classical painted walls from Shekhawati). At the second floor an Indian with long moustaches wants a picture near a big wall painting. Up on the terrace I see kids playing with kites all over the city. At the first floor I take pictures of some singing instruments and I am invited to the maharaja's appartment. All made of glass and crystal, wall painting more or less esthetical... "Come here with your girlfriend or wife :D!" The dinner alarm calls, I thank the hosts and go to my hotel up for dinner. It is a very rich meal (four dishes) and I savor it in the colors of sunset. Who can tell me what is in the last vertical picture above?

După masă mai povestim puțin și se lasă seara. Eu mai vreau două prăjituri Gulab Jamun pe care un băiat mi le aduce sus la camera pe terasă unde le mănânc în luminile serii. Fac un duș, mă minunez că până și pereții camerei sunt pictați (mai puțin ușa de la WC!), mai scriu puțin în jurnal și la somn!

We chat a little after dinner and evening falls. I want two Gulab jamun sweets and a boy will bring them at the table on the terrace near my room's door. I take a shower, wonder about the painted walls (except the toilet door!), write something in the journal and go to sleep!