vineri, 23 septembrie 2016

Făgărași 4x4 (ediția de vest/west edition) 13-15.08.2016

Traseu/route: București-Cârța-Bâlea Cascadă-Bâlea Lac-Vânăt(o)area lui Buteanu-Călțun-Negoiu-Lespezi-Cornul Călțunului-Poteca lui Grigore-Turnul Paltinului-Bâlea Lac-Bâlea Cascadă-Cârța-București

Colegi de tură (trip camarades): Clemence, Cezar Partheniu

După un week-end relaxant și o săptămână frumoasă, îi promisesem lui Clemence că mergem în Făgărași (cum bine argumentează un prieten bun, Făgăraș e orașul, Făgărași sunt munții!). Și fiindcă voia să ajungă în Făgărași, și fiindcă voiam și eu să (re)ajung pe unele vârfuri, și fiindcă voiam să îi arăt Alpii Transilvaniei, și fiindcă mi-e dor de ”inima de piatră”, și fiindcă ziua de luni este liberă oficial... Sâmbătă dimineață ajungem cu un taxi la gară, luăm bilete și cu IR 1745 suntem în mai puțin de trei ore în Brașov. Stăm în același vagon care merge ca tren Regio Express până în Cârța (11.37) (trecând prin stația Voila!). E ceva interesant de vizitat aici, deocamdată gândul e spre munte! Vorbisem cu o prietenă de transport și ne ajută soțul ei cu mașina personală din gară pe Transfăgărășan până la Bâlea Cascadă. Ce om fain! Doar îi ardelean :D! Schimbăm telefoanele să ne anunțăm pentru luni la întoarcere. 

Mâncăm câte ceva (cartofi prăjiți cu brânză pentru mine și ceva cu mămăligă pentru Clemence), la ieșire are poftă de un desert cu zmeură și mure și alegem să urcăm cu cabina ca să avem mai mult timp la dispoziție. E o mică coadă și avem surpriza elegantă să plătim sus la Bâlea Lac când ajungem (30 lei/persoană)! Clemence e încântată de Transfăgărășan și i se pare puțin diferit față de cum văzuse prin imagini... 

After a relaxing week-end and a beauiful week, I promise to Clemence that we go to Făgărași (as a good friend says: Făgăraș is the city, Făgărași are the mountains). Because she wanted to go to Făgărași, because I wanted to (re-) reach some summits, because I wanted to show her Transylvanian Alps, because I miss the ”stone heart”, because Monday is officially free... We reach the train station with a taxi, take tickets and with train IR 1745 we go to Brașov in less than three hours. We stay in the same wagon which goes as Regio Express train to Cârța (11.37) (passing through Voila station!). There is something touristic to visit here, for the moment the thoughts are headed to mountains! I talked with a friend for transport and her husband helps us with the personal car from the train station to Bâlea Cascadă (Waterfall) on Transfăgărășan. What a fine man! It's logic, he is from Ardeal/Transylvania :D! We change the phone numbers to announce each other for returning on monday.

We eat something (french fries with cheese for me and something with polenta/mămăligă for Clemence), she want some desert with raspberries and blackberries and we choose to go up with the cabin for having more available time. The is a small line and we have the elegant surprise to pay up at Bâlea Lac (30 lei/person)! Clemence loves Tranfăgărășan and it seems a little different comparing with the pictures she saw...


Mergem până la locul de belvedere amenajat și nu suntem de acord să plătim 2 lei/persoană degeaba! Doar facem poze și mai departe. Lacul Bâlea e fermecător și ne imaginăm cum arată iarna înghețat. Clemence știe de hotelul de gheață și, cum nu am ajuns niciodată iarna, îi explic cum cred că e iarna aici și unde bănuiesc că e poziționat hotelul. Brrr... Ce frig e aici! Hai un pic până la cabană la Bâlea Lac să rezolvăm câte ceva și apoi plecăm mai departe! Vorbesc și cu mama care nu se așteaptă la ceață și la frig în miez de vară! Pe marcajul TA pornim în sus spre șaua Caprei...

We go to the sightseeing spot and we don't agree to pay 2 lei/person for nothing! We just take some pictures and move on. Bâlea lake is charming and we imagine how it looks frozen in winter. Clemence knows about Ice hotel and, as I never came here in winter, I explain how I think it is in winter and where I think the hotel is positioned. Brrr... It's so cold here! Come to Bâlea Lac cabane/chalet/cabin to solve some small stuff and move on further! I talk to my mom who didn't expect for fog and cold in the middle of the summer! On TA (Blue Triangle) signs we go up to Caprei saddle...

Parcă mai asemănători cu Pirineii, Făgărașii îi plac lui Clemence. Și va vedea multe în astea trei zile! Bem niște apă și pornim pe TA (sau mai bine zis vechile marcaje CA). Poteca e ușoară și frumoasă, trecem de vârful Văiugii și doar opresc pentru o poză în partea de sus a văii Văiugii. Două capre negre (maro) caută ceva de mâncare în grohotișul din vale. Continuăm până sub vârful Capra (”o să îți placă pasajul următor”) și de aici facem stânga prin mica spintecătură a Buteanului. Pași ușori pentru ”capre negre”, treaba merge ca unsă! La 15.30 suntem pe vârf, admirăm crestele prin nori, rugăm pe un tip să ni se facă o poză și revenim în spintecătură unde fetele își așteptau colegii mai îndrăzneți. De aici pe aceeași potecă coborâm în șaua Caprei, pe drum schimbând câteva vorbe cu un grup de vechi montaniarzi (ca experiență pe munte).

Looking more like Pyrennees, Clemence loves Făgărași. And she will see more in these three days! We drink some water and start on TA - blue triangle (better said the old CA - blue cross - signs). The path is easy and light, we pass Văiuga summit and I just stop for a picture in the upper part of Văiuga valley. Two chamoises/black-brown wild goats are looking for some food in the scree down in the valley. We continue up just before Capra summit (”you will love the next passage”) and turn left through the small saddle of Buteanu. Easy steps for ”chamoises”, everything goes in line! At 15.30 we touch the summit (Vânăt(o)area lui Buteanu), admire the ridges in the clouds, we ask a guy to make us a picture and go back to the saddle where the girls were waiting for their courageous colleagues. On the same path we go down to Caprei saddle, changing some words with a group of old montagnards (as mountain experience).






Avem nevoie de apă și coborâm la lacul Capra să alimentăm. Clemence mă tot întreabă de pastile de curățat apa... O asigur că nu e nevoie, mai ales dacă e vreo apă curgătoare. Și găsim un izvor rece și bun chiar deasupra lacului! Plus niște biscuiți și repede la drum că înghețăm. Spusesem și de varianta pe la tunel și par un pic confuz. Confirm drumul stabilit mai devreme. Urcăm din nou în șa și pe marcaj BR facem stânga spre vârful Iezerul Caprei (20 de minute de la lac). E ceață și suntem singuri pe aici. Poteca ne duce pe culme, trecem de steagul îndoit și de busolă, depășim o mică săritoare pe sub ea, ajungem pe vârful Paltinu și de aici coborâm la poteca ce vine de la Bâlea Lac (BA). Văzusem frumoasele lacuri Paltinu ca opțiune de campat pentru mâine. Chiar dacă e aproape de zgomotul șoselei. Vom vedea!

We need water and go down to Capra Lake to refresh reserves. Clemence asks me for water cleaning pills... I assure her we don't need them, especially in a flowing water. And we find a good cold spring (source) just above the lake! Plus some biscuits and fastly going up because we are freezing. I told to Clemence about the variant next to the tunnel and I look a little confuse. I confirm the plan I said earlier. We go up again to the saddle and on BR signs (red line) we turn left to Iezerul Caprei summit (20 minutes from the lake). It's fog and we are alone here. The path follows the ridge, we pass the bent flag and the compass, we pass a small steep saddle under the passage, reach Paltinu summit and go down to the path coming from Bâlea lac (BA). We saw the beautiful Paltinu lakes as an option for camping for tomorrow. Even if it is close to the road! We'll see!








De aici avem de mers doar pe BR! Coborâm prin șaua Paltinului sub turn, salutăm grupurile care se retrag spre Bâlea, trecem de intersecția cu marcajul PA pe unde vom reveni peste două zile, o las pe Clemence în față la pasajul cu cabluri, coborâm pe sub șaua din capătul văii Doamnei, trecem de platoul Laitei și pe cabluri coborâm pe custura dintre Laita și Lăițel. Trecem de crucea de sub Lăițel și urcăm cu pași mici și hotărâți până pe vârful Lăițel. De aici se văd lacul Călțun și cei trei giganți: Negoiu, Cornul Călțunului și Lespezi! Și lumea lor de piatră! Coborâm de pe vârf și ne întâlnim cu niște salvamontiști în alergare. Normal pentru ei! Ne spun că e multă lume la refugiu și coborâm spre valea Călțunului să găsim un loc liniștit de cort. Multe locuri faine sunt pline de apă, altele sunt prea în bătaia vântului. Un loc e fain și e ocupat acum! Îl vom testa mâine! Găsim un loc bunicel, un pic în pantă și în vânt chiar la intersecția potecii lui Grigore (CA) cu valea Călțunului (TA). Montăm cortul cu grijă, Clemence ia apă și ne băgăm la adăpost. Frumoasă zi și vedem ce o mai fi mâine!

From here we only have to follow BR! We go down along Paltinu's saddle under the tower, salute the groups going to B\lea, pass the cross with PA (blue point) where we'll come back in two days, I let Clemence to be the first on the passage with chains, we go down under the saddle from the end of Doamnei valley, pass along the Laita plateau and go down on chained path on the ridge between Laita and Lăițel. We pass the cross under Lăițel and go up with small, determined steps on Lăițel summit. We can see here Călțun lake and the three giants: Negoiu, Cornul Călțunului and Lespezi! And their stone world! We go down and meet some salvamont guys running. Normal for them! They tell us that there's a lot of people at the shelter and we go down to Călțun valley to find a quiet place for the tent. A lot of fine places are full of water, others are too much in the wind. A very fine place is busy today! We'll test it tomorrow! We find a good place, with a little slope and some wind at the cross of Grigore's path (CA - blue cross) and Călțun valley (TA - blue triangle). We put the tent carefully, Clemence takes some water and we go inside the tent. A beautiful day and we see for tomorrow!




Bună dimineața! Începe ziua vârfurilor! Mâncăm puțin, strângem cortul și pe la 10.00 și ceva pornim cu tot bagajul în sus spre refugiu! Nu știm unde vom dormi, planul e la lacurile Platinu! În vreo 20 de minute suntem la lac și ne felicităm pentru decizia luată aseară. E multă lume și auzim ceva muzică de oraș! Doar fac două trei poze și pornim în sus, pe lângă lac și pe grohotiș, spre Șaua Călțunului. E bulevard și se simte care e montaniard și care nu. Din șa se vede Hornul Călțunului cu o limbă mare de zăpadă veche... Intrăm în cădarea de origine a Laitei și urcăm până la intrarea în Strunga Doamnei. Mulți sunt pe Strunga Dracului (oficial închisă), eu prefer varianta mai sigură! Urcăm pe BG pe lanțuri, ajungem în strungă și coborâm pe după Vârful dintre Strungi pentru a urca apoi la capătul de sus al Strungii Dracului. Revenim în BR și mai sus câteva minute până pe vârful Negoiu (2535m).

Good morning! The day of summits starts now! We eat something, pack up the tent and at around 10.00 we start with the baggage up to the shelter! We don't know where we'll sleep, the plan is at Paltinu lakes! In 20 minutes we are at the lake and congratulate ourselves for our decision. There's too much people and city music! I just take some pictures and go up, around the lake and on the scree, to Călțun saddle. It's a boulevard here and you can feels who is montagnard and who is not. From the saddle we see Călțun chimney with some old snow inside... We enter in the origin area of Laita river and go up to the entry of Strunga Doamnei (Lady's small steep canyon). A lot of people are on Strunga Dracului (Evil's Canyon) (officially closed), I prefer the safest variant! We go up on BG (yellow line) on chains, we reach the ridge and go down around Vârful dintre Strungi to go up to the up end of Strunga Dracului. We go back again to BR (red line) and some minutes more to Negoiu summit (2535m).














E atâta lume aici că nu ne vine să stăm prea mult! În vreo 20 de minute pornim înapoi pe același drum. Sunt mulți care urcă spre vârf și îi încurajăm! Înainte de Strunga Doamnei facem dreapta pe BA și coborâm în Căldarea Berbecilor. Acum e marcaj, acum 12 ani când am ajuns prima dată aici nu am găsit marcaje! Cu atât mai mult tata care a ”descoperit” drumul ăsta prin anii '70! În căldare ne oprim puțin pentru ceva de mâncat, eu merg să iau apă de la un izvor de pe stânci și mergem mai departe. Mai este o pereche care urcă pe vârfuri și curând, înainte de panta finală spre șaua Lespezi, vom merge împreună. Chiar nu apuc să le zic colegilor că a plecat o viperă chiar de lângă bățul meu drept. Tare frumoasă este! Pe vârful Lespezi (2517m pe roza vânturilor, 2522m pe o stâncă) ne felicităm toți patru pentru reușită. E o mică reținere să mergem mai încolo, ca și în alte dăți.

There's so many people here and it makes us want to leave quite fast! In about 20 minutes we turn back on the same route. We encourage all the people going up to the summit. Before Strunga Doamnei we turn right on BA (blue line) and go down to Căldarea Berbecilor (Cirque of Rams, Cirque des Moutons). There is a sign now, 12 years ago (first time I came here) there were no signs! More when my father ”discovered” this route in '70! We stop in the cirque for a few minutes for something to eat, I go and take water from a spring on the rocks and we continue. There's another pair going to the summits and we will soon go together, before the final slope to Lespezi saddle. I don't have time to tell my colleagues that a viper left just near my right stick. She was so beautiful! On Lespezi summit (2517 m on the star and 2522 m on a rock) we congratulate each other for the success. I have some fear of going more, the same as some other times.









Cei doi nu merg mai departe, pe mine mă roade și Clemence pornește în față spre Călțun. Merg după ea, după câteva lespezi dau să mă opresc, ea mă încurajează să merg mai departe, las rucsacul și merg după ea. Își lăsase și ea rucsacul jos și se oprise la o săritoare înainte de șaua dintre cele două vârfuri. Nu are cum înainta fiindcă e prea expus! Din spate vine un grup de maghiari din Ardeal și unul mai în vârstă e experimentat. A mai fost pe Călțun și nu mai știe exact drumul. Parcă e direct pe creastă! E un pic sub creastă pe sud și sugerează trecerea spre șa. Merg după el, o chemăm pe Clemence la noi și trecem toți ușor de șa. Mai e doar o urcare formală pe plăci înclinate și ajungem pe Cornul Călțunului (2505m sau 2510m pe plăci). Din 2004 îmi doresc să ajung aici. Mulțumesc, Clemence, mulțumesc, drag montaniard! Facem poze, aici ne simțim cel mai bine de până acum. Norii se joacă dinspre Ardeal, chiar pentru câteva secunde apare și un fenomen Gloria spre nord. Îl ratăm... Oricum suntem fericiți!

The couple stays here, I feel an impulse and Clemence starts to Călțun. I follow her, after a few flat rocks I tend to stop, she encourages me to continue, I let my baggage down and follow her. She let her baggage and stopped at a steep rock slope before the saddle between the summits. She can't go more because it is too exposed! There a hungarian group from Ardeal behind us and one of them is experienced. He has been on Călțun and doesn't know the precise route. It's direct on the main ridge... He is a few meters under the ridge to south and suggests the pass through the saddle. I follow him, we call Clemence and all easily pass the saddle. There is one more formal up slope on steep flat rocks and we reach Cornul Călțunului (2505m or 2510m on the signs). I wanted to be here since 2004. Thank you, Clemence, thank you, dear montagnard! We take some pictures and feel the best until now. The clouds are playing from Ardeal, even a Gloria phenomena appears for a few seconds. We miss it... We are happy anyway!






Cum până la un vârf doar jumătate din drum e făcut, trebuie să fim atenți și la întoarcere! Până la spintecătură și puțin după ea totul e simplu. Înainte de rucsacul meu am ceva emoții la o placă înclinată puternic spre sud și, cu încurajare și indicații de la Clemence, trec cu mișcări de căprior (ea a avut mișcări lejere de căprioară :D). Luăm rucsacii, ajungem pe Lespezi și suntem felicitați de colegi și pornim la vale pe PR spre valea Călțunului. E potecă marcată pe culme spre Piscul Negru și noi nu vrem să ajungem acolo. Știu de acum 12 ani că am făcut la stânga pe creasta cu jnepeni și apoi prin ei până jos. Acum trebuie să vedem pe unde coborâm din marcaj.

As on the top you made just half of the way, we must be very careful when coming back! It's easy to the saddle and a few tens of meters after it. I have some emotions, just before my backpack, at a steep flat rock inclined to south and, with some encouragements and indications from Clemence, I pass as a male deer (she had soft moves like a deer :D). We take the backpacks, reach Lespezi summit, got congratulations from our colleagues and start to go down to Călțun valley. There is a marked path on the ridge to Piscul Negru and we don't want to go there. From the trip 12 years ago I know that we went on the ridge with juniper trees (a kind of pine in fact). Now we have to find a way down from the marks.
Coborâm vreo 10 minute pe marcaj pe culme și facem stânga. Valea pare accesibilă și tot ne lăsăm la vale. Înaintea unui prag am văzut o șa la stânga și se blochează în verticale. Deci tot pe vale! Dar pe unde? Prin marea de jnepeni sau pe ea nu putem înainta. Coborâm la firul văii cu săritori ude, iarăși nu putem înainta. Deci, Cezare? Hai prin poienile expuse de pe dreapta și apoi găsim soluții! Cumva urmăm firul poienilor, coborâm pe dreapta canionului văii și iarăși pare blocaj. ”Lasă-mă să încerc sub jnepeni!” Intuiția e bună, găsesc un vâlcel cu vegetație de peste un metru, coborâm prin ea până la un prag mai mic, ne lăsăm pe niște plăci și după o zonă cu mlaștină ajungem la marcajul TA. Răsuflu ușurat, acum știu unde suntem!

We go down about 10 minutes on the ridge and signs and turn left. The valley looks accessible and we continuously go down. Before a threshold I saw a small saddle on the left and it ends in verticals. So  continue on the valley! But where? We can't continue in or on the see of juniper trees. We go down to the valley line with wet thresholds and can't continue. So, Cezar? Let's go in the exposed clearings (clairaires) on the right and then we find solutions! We follow the clearings line, go down on the right of the valley line canyon and it seems to be blocked again. "Let me try under the trees!" The intuition is good, I find a small valley with more than one meter vegetation, we go down to a small threshold, we let us slide on some rocks, pass a meadow area and reach TA signs. I am relieved, I know where we are now!

Suntem la 10 minute sub locul de campare de aseară, urcăm acolo și Clemence propune să mergem la locul ocupat aseară. Dimineață toată trupa a coborât la vale pe lângă cortul nostru! Căutăm locul, montăm cortul, iau apă din izvor și ne facem de mâncare! E mult mai bine decât aseară, dovadă că adormim repede! Uite cu ce vedere ne trezim dimineață!

We have 10 minutes to go up to the camping place from last night, we g othere and Clemence proposes the place occupied last night by another tent. In this morning all the group went down beside our tent! We search for the place, put the tent, I take water from a spring/source and we make some food! It is better than last night and as a proof we fall asleep quite fast! This is what we see in the morning!
Fiind ultima zi, nu ne grăbim prea mult, strângem totul relaxați și pe la 8.30-8.45 suntem gata de drum. După ce am verificat să lăsăm în urmă doar iarba tasată de sub cort! Coborâm la vechiul loc de cort și urmăm la stânga poteca lui Grigore (CA). Trecem din căldare în căldare pe sub Lăițel și Laita, de fiecare dată ne uităm în spate la giganții de ieri, suntem atenți la toate schimbările de direcție... Am mai fost pe aici și parcă mereu văd cu alți ochi drumul! În căldarea superioară a Paltinului ne oprim puțin pentru apă și pentru a analiza variantele de traseu. Drumul cunoscut merge până la tunel și apoi prin tunel trecem la Bâlea lac, drumul necunoscut marcat cu PA urcă din căldarea Paltinului până sub Turnul Paltinului în marcajul de creastă. Eu aș vrea varianta a doua și o rog pe Clemence să mă aștepte să identific traseul (nu prea se văd marcaje pe pietre). Scanez cu mintea toată zona și văd un horn în dreapta. pe acolo ar trebui să fie! Și harta îmi arată ceva asemănător. Hai în sus și găsim noi semnele. Intuiția e bună, în 10 minute dăm de semne și le urmăm până la horn. E mai ușor decât pare de la distanță. Urcăm prin horn cu grijă, trecem de izvor și ajungem chiar sub Turn unde spusesem ceva mai sus.

In the last day, we don't hurry too much, we pack everything relaxed and at 8.30-8.45 we start to walk. After we checked that the only thing we left here is the grass pressed under the tent! We go to the old camping place and follow Grigore's path to left (CA - blue cross). We pass from one cirque to another under Lăițel and Laita, all the time we look back at the giants from yesterday, we care for each change of direction... I've been here and now I see the way different! In the upper cirque of Paltinu river we stop for some water and to analyse the options. The known way goes to the south end of the tunnel and then to Bâlea Lac through the tunnel, the unknown way goes on PA (blue point) from the cirque to Paltinu's Tower in the ridge path. I want the second option and ask Clemence to wait for me to identify the path (there are not so many signs on the stones). I scan the area and see a chimney on the right! It should be there! The map tell the same! Let's go up and we'll see the signs. Intuition is very good, in 10 minutes we find signs and follow them up to the chimney. It's easier than it looks from some distance. We go up in the chimney, we pass the spring/source and reach the base of the Tower where I said somewhere up here.














Practic aici am încheiat tura. Urcăm în șaua Paltinului unde ne întâmpină doi căței lătrători de la turmă. Cum e ciobanul aproape, îi liniștește și schimbăm câteva vorbe cu el. Lăsăm vârful Paltinu pe dreapta și coborâm pe BA pe deasupra căldării superioare a văii Doamnei până deasupra Curmăturii Bâlei. E atâta zgomot aici că nu ne place deloc și alegem varianta BA de ocolire a căldării Bâlei. Clemence ar vrea să coborâm direct la tunel, încep câțiva pași și îmi aduc aminte că e rezervație aici și nu ai voie decât pe poteci marcate. Așa că pe sub cascadele vârfului Bâlii coborâm spre cabana de pe lac. Schimb câteva vorbe cu un vechi montaniard care îmi confirmă că în munți majoritatea accidentelor au avut loc din lipsa de antrenament și echipament și necunoaștere a potecilor. În Făgăraș el știe doar de două accidente majore iarna: cel de la școala de schi din 1976-1977 și cel de sus de la Capra. La primul vedem și placa memorială chiar înainte de cabană.

Practically we finished the trip here. We go up in Paltinu's saddle welcomed by two barking dogs from the sheep. As the shepherd is close, he calms them down and we change some words. We let Paltinu summit on right and go down on BA (blue line) above the superior cirque of Doamnei valley above Curmătura Bâlei. There's so much noise here, we don't like it and choose the option BA going around Bâlea lake cirque. Clemence would like to go down directly to the tunnel, I make a few steps and remember that it is reservation here and you are allowed to walk only on marked paths. So, under the waterfalls of Bâlea summit, we go down to the cabin on the lake. I change some words with an old montagnard who confirm that the majority of mountain accidents are due to lack of training and equipment and the miss-knowledge of the route. He knows in Făgărași about only two major accidents in winter: the one from the ski school in 1976-1977 and the one from Capra. For the first one we see the memorial just before Bâlea Lac.






Mergem direct la cabină și coborâm fără pic de cafea (Clemence își dorește de dimineață). Cu cabina coborâm repede valea până la Bâlea Cascadă, Clemence savurează o cafea și amândoi niște mure și un kurtos kalacs și vorbesc cu Nicu (cel care ne ajută cu mașina) să ne întâlnim mai jos vreo 4 kilometri în prima parcare. E blocaj pe tot Transfăgărășanul! Coborâm pe sub parapeți, ne ia o mașinuță vreun kilometru și ceva și ne întâlnim cu Nicu. Cu el coborâm în Cârțișoara, mergem pe la ei pe acasă câteva minute (ar fi fain mai mult) și apoi ne duce la gară la tren. Mai povestim câte ceva până să vină trenul (atâtea lucruri faine are de spus prietenul nostru...) și cu salutul de rigoare, ne urcăm în trenul care ne duce până la Brașov și apoi mai departe cu alt tren spre București.

We go directly to the lift-cabin and go down without ant coffee (Clemence wants sice this morning). The lift takes us down to Bâlea Cascadă (Waterfall). Clemence enjoys a coffee and both some blackberries and a kurtos kalacs and I talk with Nicu (who helps us with the car) to meet lower with 4 kilometers in the first parking place. Transfăgărășan is completely blocked with cars! We go down below the protection walls, a car takes us for about one kilometer and meet Nicu. We go down to Cârțișoara, go to their home for a few minutes (it would be fine more time) and he takes us to the train station. He tells us some stories until the train arrives (he has so many life stories to say) and, with the thanks and normal salute, we go up in the train to Brașov and another one to Bucharest.


Mulțumesc mult pentru tură, încurajări și prietenie. Sigur vom mai face ture împreună, cine știe prin ce munți...

Thanks a lot for the trip, encouragements and friendship. We will surely go in other trips, who knows in which mountains...