Au trecut doi ani de atunci... Probabil vă întrebați de ce mai scriu... Fiindcă abia încep să mă uit și eu pe poze și să îmi re-trezesc amintirile... E adevărat că tot mi s-a spus să arăt și eu poze și să povestesc și mereu viața mi-a dat noi provocări... Acum e un pic de timp pentru amintiri... Câteodată veți vedea multe detalii (din notițele de atunci), alteori doar amintiri și senzații, trăiri, sentimente... Folosind ideea lui Einstein, viața și ceea ce sunt în prezent e rezultatul tuturor oamenilor, faptelor, gândurilor, ideilor, faptelor din trecut, e ceea ce rămâne după ce ai uitat totul. Uneori chiar după o zi nu mai contează detaliile, darămite după un an sau doi sau chiar zeci...
Să pornim la drum dară! Iulian Sîrbu mi-a făcut un cadou extraordinar la sfârșitul lui 2012. Mi-a oferit un abonament Eurail pentru o lună la clasa 1 cu trenul prin Europa. E adevărat că totul a început de la un concurs pe care l-a câștigat cu blogul lui de călătorie. Premiul a constat în două abonamente de o lună în valoare destul de mare. Și pentru el a fost un pic greu să găsească un partener/o parteneră de drum. Să ai timp disponibil o lună după vacanța de iarnă, să ai și ceva bani și chef de călătorie... Trei condiții mai greu de îndeplinit! S-a ”nimerit” să îndeplinesc toate condițiile și iată-ne parteneri de drum. Doar că amândoi fiind prea determinați, la un moment dat nu ne-am mai putut coordona planurile. Vom vedea la momentul potrivit despre ce e vorba.
Ideea e că o dată ce ai transportul asigurat (cum v-am spus mai sus), trebuie să te ocupi de plan și de bagaje. Cu bagajele am avut ceva de lucru fiindcă plecam pentru o lună (sau ceva mai puțin) și trebuia să optimizăm. Eu personal cred că mi-am luat prea multe, dovadă că la un moment dat m-am descurcat cu foarte puține. Esențial când pleci în lumea civilizată (fiindcă Europa se presupune a fi așa, între timp mi-am mai schimbat mentalitatea despre ceea ce înseamnă civilizație!) ca turist, este să ai la tine acte de identitate, aparatul foto, cardul cu bani (și ceva cash) și planul de călătorie. Și ceva judecată clară :)...
Planul de călătorie e mai greu de făcut când ai mobilitate maximă. Ne-am întâlnit de vreo două ori înainte de plecare să stabilim niște locuri unde vrem să ajungem. Am făcut liste lungi cu orașe și obiective, ne-am concentrat pe ideea de elemente românești în fiecare oraș și până la urmă am ajuns la o concluzie: stabilim prima destinație Budapesta și apoi om mai vedea.
După câteva zile superbe la Casa de Piatră (cu colegii de club de la CAR Cluj Universitar), vin acasă, strâng bagajul și pe 4 ianuarie seara ne întâlnim la Gara de nord să pornim în marea călătorie cu trenul. Iulian își promovase toată povestea pe blogul de călătorii și printre prieteni și au venit câțiva la gară să-l însoțească. Eu m-am obișnuit să plec singur în călătorii și nu fac din plecări evenimente speciale. Fiecare cu punctul lui de vedere! E întuneric și după câteva glume și râsete, mergem la trenul EN472 care ne va duce spre Budapesta. Luasem bilete la clasa a doua până la granița României, fiindcă permisele noastre sunt valabile în afara țării de origine. Trenul pornește și o dată cu el și noi spre Europa... Cu speranțe și dorințe...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu