La propunerea lui Lușu (Marcel Giurgea) de a merge pe Piatra Craivii în ziua liberă de 24 ianuarie răspundem în final 36 (inclusiv el)! Suntem câțiva colegi de club (Emilia Vereșezan, Denisa Negrean, Alex Rotariu, fam. Guja, fam. Motioc, Cristi Chira, Lușu, Cezar Partheniu) și mulți alți prieteni. La 8.30 e stabilită plecarea și respectăm ora cu regruparea pe mașini cu tot. Pe ruta Cluj-Teiuș-Galda de Jos-Bucerdea Vinoasă ajungem în ceva mai puțin de două ore în capătul satului. Ceva emoții până parcăm toate mașinile (gheață) și pornim spre Piatra Craivii.
Cetatea Piatra Craivii se află pe vârful omonim (1083 m) unde s-au găsit urme datând chiar din epoca bronzului. Prima cetate a fost construită aici în sec I. î.e.n. de către daci pe lângă o așezare numită Apoulon plasată în terase amenajată în stâncă, identificată ca fiind centrul dacilor Appuli. Orașul-cetate este menționat de geograful grec Ptolemeu. După cucerirea Daciei de către romani, întregul complex a fost dărâmat. În evul mediu s-a construit pe această stâncă o nouă cetate, utilizându-se parțial materiale din fortificația dacică. Menționată documentar în 272 sub denumirea de cetatea de pe Piatra Caprei, ea era un castru regal ce avea în stăpânire satele de la poalele ei: Craiva, Ighiu, Cricău și parțial Bucerdea (info de pe panoul de la intrarea în Bucerdea Vânoasă).
Cu povestea cunoscută pornim la drum pe lângă o troiță de lemn și în sus pe drum pe lângă pădurea de pini. Tot povestim una-alta, timpul trece, drumul curge... După două ore de mers, cam pe la ora 13.00 facem pauză de regrupare, ceai și ceva sandwichuri.
Mergem toți până la colibele de sub vârf, Ovi și Simona nu mai urcă (au mai fost de câteva ori) și vor mai râmâne câțiva la al doilea panou informativ chiar sub vârf (PA merge pe vârf, TR e între Bucerdea și vf. Sfredeleșu și cabana Întregalde). În total suntem 31 care urcăm pe vârf pe PA.
Urcușul mi se pare un fel de Piatra Craiului mai mică unde nu am fost pe creastă iarna. Ca urmare nici aici nu mi se pare floare la ureche. Nu e nici greu, doar trebuie atenție fiindcă sunt locuri destul de expuse și alunecoase. Dar e așa de fain... Deși îmi alunecă un pic bocancii fiindcă sunt tociți și trebuie să fiu atent, mă bucur la fiecare pas. Parcă iarna de acasă e altfel decât în alte părți. Am avut zăpadă multă în Laponia, am avut zăpadă și la baza Tatrei... Aici e altfel, e mai ”de-a mea” :). La 14.50 suntem pe vârf și abia avem loc pe îngusta terasă de aici. Primim lecții de geografie, ne întrebăm și lămurim unii pe alții ce se vede în jurul nostru, ciugulim câte ceva sau bem ceai cald, observăm ruinele vechilor cetăți de aici și pe rând pornim la vale. Evident, după poza de grup de pe vârf!
Cam pe la jumătatea pantei ochisem o variantă mai lejeră de coborâre decât pe stâncile de deasupra panoului explicativ. E doar un pas de circa un metru de trecut (dacă se poate numi asta săritoare) și apoi avem o ditamai panta cu zăpadă faină ce coboară paralel cu drumul pe unde am urcat. Coborâm la liber, fiecare pe unde vrea. Eu sunt în primul grup și, în așteptarea celorlalți fac un pic stânga pe culme. Cam toți ceilalți cu excepția lui Cristi Chira merg pe la colibe și apoi pe drum. După cum ziceam facem stânga chiar pe culme. Pe aici venise Cristi un pic mai pe jos și văzuse o urmă ciudată. Pare să fi fost ceva tras fiindcă e un șanț cam de 15 centimetri adâncime și vreo 20-25 lățime. Nu ne dăm seama ce e, cert e că a dispărut spre pădurea din NNE vârfului. Mergem pe culme, povestim de una alta, găsim tot felul de drumuri, îmi explică cum e cu urmele de iepure și direcția de înaintare a animalului (Cristi e fascinat de tot ce înseamnă urme în natură). Cumva tot pe culme ținem linia ei până când ajungem la drum. Cu fata lui coborâm spre grupul mare și apoi toți spre mașini (cca 17.30). Cu mulțumiri pentru organizare ne îndreptăm fiecare spre casă.
Mâine avem întâlnirea aniversară a clubului CAR Cluj Universitar și în we vom face o dorită traversare a Muntelui Mare (mulțumesc de acum bunilor prieteni Dinu și Marlene pentru tură).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu