Încep prin a vă spune un lucru simpatic: Otto stă în zona Slatina din Brno! Cum amândoi vorbim română și cunoaștem România, e ușor să asociezi cu orașul oltenesc Slatina. Aseară îi povestisem de unde știu eu că vine numele Slatina (de la sărăturile pe care le avem peste tot prin țară). Ca o paranteză se presupune că numele românesc vine fie de la ”slam” (pământ) și ”tina” (sărat), fie de la arhaicul „Salaatina”, „Salatina”, „Slatina” (numele coloniei romane instalate aici) (a se vedea wikipedia). Dar ”salaatina” poate veni de la finlanezul ”salaatti” (salată) sau de la kurdul Saladin?
De la Otto merg pe Olomoucká și hoinăresc pe străduțe între ”centura” 42 și Křenová care mă duce pe lângă biserica Sfintei Marii (kostel Neposkvrněného Početí Panny Marie) și pe sub podul de cale ferată în piața gării Hlavní nádraží. Găsesc o casă de schimb și schimb niște euro să am la mine coroane cehești (1 euro=25 coroane cehești). Nu mai e paritatea cu leul românesc ca în Polonia!
No și de aici începe explorarea orașului vechi. De la Otto am recomandare pentru cripta de la mânăstirea capucină (ca loc mai deosebit) și castelul Špilberk (ușor de reținut că seamănă cu numele regizorului Steven Spielberg). În rest hoinăreală prin oraș!
Urc pe scări spre orașul vechi, fac stânga pe Josefská, traversez linia de tramvai care duce spre centru spre Piața Libertății (nám. Svobody) și puțin mai în față este mânăstirea capucină (Kapucínský klášter, 1648-1651) și cripta călugărilor capucini folosită între 1658 și 1787 când Franz Josef a interzis înmormântările între zidurile cetății. Pe cât ar părea de sinistru, locul mi se pare interesant ca și principiu de conservare a trupurilor mumificate (mumificare naturală, neintenționată). Cărămizile de sub capetele călugărilor și îmbrăcămintea simplă sunt simboluri ale simplității pe care și-o doreau ei mereu. În criptă sunt 41 de trupuri ale călugărilor și binefăcătorilor mânăstirii. Intrarea costă 70 CZK (czesky korona) (cam 13 lei). Sunt multe de citit și povestit, dar vă las pe voi să faceți asta când veți ajunge aici!
I start by saying a nice detail: Otto lives in Slatina area in Brno! As we both speak romanian and know Romania, it is so easy to associate with the city Slatina from Oltenia romanian region. Last evening I told him that I know that the word Slatina comes from the salt lands and waters from our country. As an extra-detail it is supposed that romanian name come from ”slam” (ground) and ”tina” (salty) or from the old word „Salaatina”, „Salatina”, „Slatina” (name of the roman colony established here) (check wikipedia). But ”salaatina” could come from the finnish ”salaatti” (salad) or from the kurdish Saladin?
From Otto I follow Olomoucká and wander on small streets between 42 ”belt” and Křenová wich takes me beside the church of Saint Mary (kostel Neposkvrněného Početí Panny Marie) and under the rail line bridge in the rail station square Hlavní nádraží. I find an exchange and change some euro with czeck crowns (1 euro=25 CZK). There is not the same parity with romanian leu as in Poland!
And here starts exploration of Old Town. I have a recommendation from Otto for the capucin monastery crypt (as a special place) and Špilberk castle (easy to remember with the similarity with the director Steven Spielberg). Wandering in rest of the time!
I go up on the stairs to old town, turn left on Josefská, pass the tram line that goes to Freedom Square (nám. Svobody) and further on to capucin monastery (Kapucínský klášter, 1648-1651) and the capucin friars crypt used between 1658 and 1787 when Franz Josef stopped the funerals between the city walls. As strange as it seems, the place is interesting as a mumified bodies conservation principle (natural mumification, unintended). The bricks under the heads and the simple clothes are symbols of simplity thy wished. We can see in the crypt 41 bodies of the friars and the benefactors of the monastery. The entry is 70 CZK (czesky korona) (about 13 lei). There's a lot to read and tell, I let you do this when you come here!
Urc spre catedrala Petru și Pavel și după primele scări spre muzeul Zemske și în curtea episcopală (începută prin anii 1600 și gazdă a muzeului Moraviei din 1818) fac dreapta pe Muzejní spre Piața de Varză (Zelný trh) dominată de fântâna Parnas (Kašna Parnas). Vă spun mai încolo de ce se numește așa piața! Acum urc spre catedrală și, fiindcă e multă lume, nu intru să o vizitez, ci fac stânga pe lângă zidurile ei. Să fiu sincer, am nevoie la toaletă și pe terasele de sub catedrală sunt săgeți care te duc la o toaletă gratuită :D! Relaxat apoi, cobor și prin Grădinile capucinilor, Parcul Studanka și Grădinile Denis pe care le parcurg până în capăt.
I go up to Peter and Paul cathedral and after the first stairs to Zemske museum and the bishop's courtyard (started in 1600 and host of Moravian museum from 1818) I turn right on Muzejní to Cabbage Market Square (Zelný trh) dominated by Parnas fountain (Kašna Parnas). I will tell you later the history of the square! Now I go to the cathedral and because I see a lot of people, I don't enter and turn left beside its walls. To be honest, I need a toilet and some arrows guide me to a free one on the terraces under the cathedral :D! Relaxed, I go down and walk through Capucin's gardens, Studanka park and Den is gardens to their end.
Prin niște curți interioare foarte faine ajung în curtea Primăriei. Aici s-au ținut ședințele de la mijlocul sec. XIII până în 1935 când au fost mutate în Primăria nouă din Piața Dominicană. Turnul este deschis publicului și cuprinde printre altele Trezoreria (aici se găsește cartea de drept a orașului Brno), un magazin de suveniruri (info center de unde iau și o hartă gratuită a orașului), dragonul din Brno, simbolul orașului și roata lui Jiri Birk care a câștigat în 1636 un pariu spunând că poate aduce o roată de la Lednice la Brno (a făcut asta într-o singură zi). De asemenea pe Primărie se poate vedea arcada gotică și turnul îndoit despre care se spune că a fost construit așa de pietrar fiindcă nu și-a primit banii și nimeni nu l-a putut îndrepta.
By passing some fine interior courtyards I reach the Old Town Hall. They kept the meetings here from the middle of XIII century to 1935 when they were moved to New Town Hall in Dominican Square. The tower is open to public and hosts the Treasury (here one can see the Law Book of the City of Brno), a souvenir shop (info center where I take a free city map), the dragon of Brno, symbol of the city and the wheel of Jiri Birk who won in 1636 a bet of carrying a wheel from Lednice to Brno (he did this in one day). At the Main Hall one can also see the gotic arcade and the crooked turret which is said to be built like this by the stone master who didn't receive his money and no one could straight it up.
Fac cumva și ies în nam. Svobody la Ceasul astronomic (să-mi explice și mie cineva cum funcționează :D!). Fac ceva poze și pe străduțe prin spate (nu direct cum e mai simplu!) ajung la biserica Sfântului Iacob (Kostel sv. Jakuba). Intru în biserică și nu neapărat asta vreau să văd, ci omulețul poziționat pe fața sudică a turnului care se scarpină în fund spre trecători. E greu de găsit, m-am învârtit de două ori în jurul bisericii. Și e atât de mic... îl găsiți în imaginea de mai jos?
In some way I reach nam. Svobody at the Astronomical clock (someone should explain me how it works :D!). I take some pictures and on back streets (not direct on the simple way!) I reach St. Jakob's church (Kostel sv. Jakuba). I enter the church and this is not necesarily what I want to see, but the man positioned on the south face of the tower sticking out his naked buttocks at the passers-by below. It is hard to find because he is so small. I walked around the church twice. Do you find him in the image below?
Din fața bisericii Sf. Thomas fac stânga pe linia de tramvai până la Biserica Roșie și apoi prin fața univeristății Masarykova și la dreapta pe Údolní ajung la intrarea în parcul Špilberk în centrul căruia, în vârful dealului din roci vulcanice se află castelul omonim. Până la el urc pe alei înghețate cu pauze pe la foișoare sau la monumentul Christianei d'Elverta și al machetei castelului de deasupra.
From the front of St. Thomas church I turn left on the tram line to Red Church and then in front of Masarykova university and right on Údolní I reach the entrance of Špilberk park in which center, on the top of the volcanic rock hill we find the homonymous castle. I walk up on frozen alleys with breaks at the gazebos or at the monument of Christiana d'Elverta and the model of the castle above.
Cum o parte a castelului este în renovare, îl ocolesc pe toate părțile și intru în curtea interioară prin zidurile groase. Costă urcarea în turn și renunț la ea și în curtea mare găsesc fântâna și clopotele. Le iau pe rând. Fântâna de origine medievală a fost adâncită în 1716-1717 de la 39 de metri la aproape 112 metri sub râul Svratka. Are între 2 și 3.5 metri diametru și coloana de apă de 90 de metri și două galerii de 17 și 25 de metri la bază. Deasupra era o casă a fântânii și apa era scoasă de prizonieri (nah că e o poveste diferită față de cele din castelele românești, o știți?). Casa a fost desființată în 1939-1941 de către armata germană. La ultima curățare a fântânii s-au scos 308 mc de material printre care și un schelet de la sf. sec. XIX neidentificat. Clopotele (15 la număr) sunt făcute de Pierov în 1990 în casa Laetitiei Dytrych și printr-un sistem de ciocănele cântă automatizat la oră fixă între 9 a.m. și 6 p.m. una din cele 32 de compoziții prestabilite. În colț e un set de tuburi metalice la care te poți distra cu diferite cântecele. Ies pe terasa faină cu tunuri și cobor pe partea cealaltă a parcului spre strada Pellicova (e un teren de joacă, biserica evanghelică și câteva case interesante pe această stradă).
As a part of the castle is in restauration, I go around it and enter the interior court yard through some thick walls. The entry in the tower costs, I give up and in the main yard I find the well and the bells. Each with a story. The medieval fountain was deepened in 1716-1717 from 39 meters to almost 112 meters beneath Svratka river. It is 2-3.5 meter in diameter and has a water column of 90 meters and two galleries of 17 and 25 meters at the base. Above the fountain was a well house and the water was put out by the prisoners (a different story comparing to the fountains in romanian castles, do you know it?). The house was demolished in 1939-1941 by the german army. At the last cleaning works they took 308 mc of material out of the well among which an un-identified soldier skeleton from the end of XIX century. The bells (15) are made by Pierov în 1990 in Laetitia Dytrych house and use a system of hammers to automatically sing at sharp hour from 9 a.m. to 6 p.m. one of the 32 preset compositions. In one corner we see a set of metalic tubes where you can play some small songs. I go out on the fine terrace with cannons and go down on the other side of the park to Pellicova street (I find a kids playing field, the evanghelic church and some interesting houses).
Găsesc străduțe care mă duc în Piața de varză sub care este o întreagă rețea de beciuri în care se păstrau alimente. Nu intru și e momentul să vă destăinui istoria pieței. Aici era un târg chiar de la întemeierea orașului (sec. XIII) și se păstrează funcția din sec. XV încoace. Erau băcănii și standuri de pâine, de păsări, ceramică, fier și fân. Clădirile din jur sunt de construcție gotică sau renascentistă, și fântâna Parnas cu motive mitologice a fost construită în 1691-1695. Cea mai interesantă clădire este Reduta, cel mai vechi teatru din Europa centrală (1733). Întâi au fost reprezentate doar companii germane și italiene și din sec. XVIII și companii cehești. De Crăciun în 1767 la Reduta a avut un concert tânărul de 11 ani Wolfgang Amadeus Mozart! O statuie a lui stă mărturie în fața teatrului. Intru în teatru fără a avea acces la sala de spectacole (cum de exemplu am beneficiat de sală și ghidaj în Reșița la cel mai vechi teatru românesc (1817)).
I find streets that take me to Cabbage Market Square with a huge network of cellars under it. I don't enter and it is time to tell you the history of the square. Here was a market since the beginning of the city (sec. XIII) and keeps its function starting with XV century. There here butcheries and bread stands, poultry, ceramics, ironery and hay. The buildings around are built in gotic or renascence style and Parnas fountain with mythological motifs was built in 1691-1695. The most interesting building is Reduta, the oldest theater from central Europe (1733). At first only german and italians companies were represented and then czeck companies from XVIII century. On Christmas 1767 it was a concert held by the 11 years old Wolfgang Amadeus Mozart! A statue stays as a witness in front of the theater. I enter without acces to the playing room (as I entered with a guide in the oldest romanian theater in Reșița (1817)).
Trec iarăși linia de tramvai și pe lângă biserica franciscană ajung pe Františkánská în piața Roma. Înainte s-a numit Piața Evreiască fiindcă aici s-au stabilit evreii în sec. XIII până în 1454 când regele Ladislav Pohrobek i-a expulzat din toate orașele regale. Sinagoga a fost transformată în biserică creștină și apoi distrusă și casele vândute creștinilor. Cu toate astea numele Porții Evreiești a supraviețuit până în sec. XVII. Se numește piața Roma datorită multelor culori din jur (!) nefiind astfel menționată nicăieri pe hărți. În piață e o ceainărie foarte interesantă pe care doar o visitez în exterior. Mi-e un pic foame, nu mă satur cu ceai!
I pass the tram line again and beside the franciscan church I walk on Františkánská to Roma square. It was called the Jewish Square because here established the jews from XIII century until 1454 when king Ladislav Pohrobek expelled them from all royal cities. The synagogue was transformed in christian church and then demolished and the houses sold to christians. The name of Jewish Gate survived until XVII century. It is said that it is called Roma square by the colourness around (!), not being mentioned on any map. There is a nice tea house here and I just visit it outside. I am hungry, the tea is not enough!
Cumva ajung pe strada Orli la muzeul jucăriilor din Poarta Menin (nu intru, e târziu) și în piața Malinovského náměstí din fața teatrului Mahenovo fac dreapta pe Benešova și ajung în Hlavní nádraží. Îmi cam ajunge, mai ales că găsesc un fast food unde mănânc și beau să mă satur (fără alcool, nu simt nevoia). Pliculețul pe care îl vedeți în imagine este de ceai aromat!
In some way on Orli street I reach toy museum from Menin Gate (I don't enter, it is late) and in Malinovského square/náměstí in front of Mahenovo theater I turn right on Benešova and arrive in Hlavní nádraží. Enough for today, mainly because I find a fast food where I eat and drink consistently (no alcohol, I don't feel the need to drink). The bag you see below had an aromated tea inside!
Și de aici pas întins pe Křenová și Olomoucká până la Otto care venise și el de curând acasă. Mai ciugulim puțin (asta e, nu pot refuza mai ales că m-au așteptat) și trebuie (:D) să beau și o bere. Prea e de treabă Otto!
Mâine vreau să merg în Valahia Moravă spre Valašské Meziříčí și Rožnov pod Radhoštěm. Știam de zona asta și de pașaportul de valah (mâine nu e program la centrul turistic ca să îmi iau pașaportul) să văd dacă găsesc ceva legături cu locurile mele natale. Vor fi mai mult ca obiceiuri, mai puțin ca limbă. Îmi fac rezervare la o pensiune DEZA din Valašské Meziříčí (21 euro, foarte scump) pentru o noapte și mergem la somn. Otto îmi găsește pe cd.cz (singur mă descurc, doar că e ia mai mult timp) cea mai convenabilă legătură spre Valašské Meziříčí prin Nezamyslice, Kojetín, Kroměříž și Hulín. Trebuie să fim la gară la 7.30-7.45 și se oferă să mă ducă cu mașina (parchează într-o parcare unde se plătește doar în timpul săptămânii și e gratis în weekend, mâine fiind sâmbătă).
From here I continue on Křenová and Olomoucká to Otto who just came home. We eat something (I can't refuse especially because they waited for me) and I have (:D) to drink a beer. Otto is such a good guy!
Tomorrow I want to go to Moravian Wallachia to Valašské Meziříčí and Rožnov pod Radhoštěm. I knew about this area and wallachian passport (tomorrow is closed at the touristic center and I can't take the passport) to search for some roots with my native places. There will be more as habits and less as language. I made reservation at Penzion DEZA in Valašské Meziříčí (21 euro, very expensive) for one night and sleep. Otto find me a train on cd.cz (I can handle alone and it takes more time) the best connection to Valašské Meziříčí through Nezamyslice, Kojetín, Kroměříž and Hulín. We have to be at the train station at 7.30-7.45 and he offers to take me with the car (he parks the car in a parking place where you pay only during the working days and not in weekend, it is saturdaay tomorrow).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu