Vorbisem cu Laura ca într-una din zilele astea să mergem pe dealul Consul. Chiar dacă are doar 333 de metri în punctul cel mai înalt (Consulul Mare), pe alocuri am avut impresia că sunt prin Făgărași, prin inima de piatră a acestor munți. Sau, dacă nu ai vedea terenurile lucrate din jur, ai putea jura că ești pe munți de 4000 de metri într-o zonă secetoasă... Așa că mergem în echipă de patru (Laura, Tudor, Marie și cu mine) la începutul traseului aflat în drumul dinspre Izvoarele spre satul Iulia. Este marcaj BR, rar pe alocuri! Sper să mai revin pe acest marcaj cu alte ocazii. Vedeți în penultima poză descrierea traseului marcat cu BR și în ultima poză ansamblul dealului Consul cu Consulul Mare (333m) în stânga și Consulul Mic (270m) în dreapta.
Începem urcușul pe BR sau mai bine zis pe unde e mai direct și mai pietros. E fantastic ce poate ascunde aparent plata Dobrogea de Nord! Suntem încântați de fiecare pas și stâncă și ne vom opri pentru o pauză ceva mai mare abia pe vârful cel mai înalt. Cam bate vântul și vorbim puțin cu ciobanul care se retrage cu oile din fața ploii ce pare să ne oprească. Ne echipăm de ploaie și mergem mai departe spre Consulul Mic. E tare fain și trebuie să avem mai multă grijă la pietrele care acum sunt ude! Ploaia se oprește repede, trecem de o cireadă de vaci și continuăm spre al doilea vârf al masivului.
Explorăm fiecare grup de pietre, ne oprim un pic pe Consulul Mic marcat cu o momâie, găsim un loc adăpostit să mâncăm ceva și apoi vom porni mai departe.
Pentru început coborâm pe zona stâncoasă spre DN 22F și cam când se termină aceasta facem dreapta spre zona unde avem mașina. Dacă știam că e o peșteră acolo, mai coboram puțin... Pe curbe de nivel ajungem la un grup stâncos pe care îl numim ”mașina de pompieri” (loc de explorare pe sub și peste stânci), trecem de locul de popas cu mese și mai departe ajungem pe un țanc stâncos pe care Tudor ne învață metode de cățărare. Eu mai explorez un pic pe sub țanc (pare zona Negoiului făgărășean) și apoi mergem spre mașină și acasă. E ceva oboseală adunată și o serie de multe amintiri noi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu