Mini-concediu cu familia! Voi insista mai mult pe locurile pe care le-am vizitat. Mai fusesem pe aici acum mulți ani (în 2004 într-un circuit al țării, pe vremea aparatelor cu film, a inexistenței blogurilor, facebook-ului și altor modernități). E adevărat că s-au mai estompat amintirile de atunci, dar prăjeala pe spate de la Corbu, mersul cu nașu', autostopul cu căruța, explorarea drumurilor dintre mănăstirile din apropierea Codrilor de Aramă, bunătatea măicuțelor de la Agapia Veche, drumul cu trenul la Putna, vizitarea Sucevei și Rădăuților, urcarea pe Ceahlău și dormitul cu cortul pe cetină de brad (atunci să fi fost?), drumul pe Iza și vizita Bârsanei, experiența cutremurătoare de la Sighet (parcă îmi aduc aminte că nu am putut vorbi sau mânca o vreme după ce am ieșit de acolo), Cimitirul Vesel, răceala care ne-a prins în Șomcuta Mare, somnul în sacii de dormit într-o prispă și apoi drumul prin Cluj spre casă rămân ca eterne amintiri...
Dar hai să revenim în prezent! Prima și ultima zi au fost destinate drumului fiindcă e distanța mare. La dus Google ne-a dus pe Axialul Izvorul Muntelui care era închis. Căzuseră niște copaci și erau mașini blocate acolo până să vină pompierii pentru degajare. A trebuit să ocolim tot lacul Bicaz și prin Poiana Largului, Bistricioara și Ceahlău să ajungem în Durău (ajuns noaptea târziu). În ultima zi am plecat spre casă pe Axial (între timp se opriseră ploile și degajaseră drumul). Eu am mers până în Bacău și de aici cu trenul spre București. Laura, Veronica și Tudor și-au continuat drumul spre casă.
Interesante și cu multe obiective sunt zilele de mijloc pe care le detaliez în continuare.
20.07.2021
Inițial voiam să urcăm spre platou și Salvamontul ne-a oprit. Toate potecile erau închise datorilor ploilor și viiturilor. Ca să ne convingem am mers pe marcajul CA spre Duruitoarea doar vreo 20 de metri până la primul pod smuls de ape și viitura pe care nu am putut-o trece. Așa că trebuia să ne umplem ziua prin Durău. Asta a însemnat câteva vizite locale.
1. Mănăstirea Durău
Ne-au plăcut foarte mult prăjiturile făcute de măicuțe, curtea înflorată a mănăstirii, mănăstirea în sine, pictura interioară unicat... Este mănăstire din 1991, până atunci fiind schit (de prin anii 1600), biserică de parohie (din 1959), schit de călugări (din 1972). Și peste toate domnește o liniște aproape deplină... Bineînțeles că noi, băieții, am fost încântați și de un camion de lemne din apropierea intrării și de toate manevrele de curățare a lemnelor aduse de ape :).
2. Palatul Cnejilor
Este de fapt o ruină a palatului construit în sec. XVII-XVIII de boierii Cantacuzini. În interior se află biserica fostului schit Hangu.
”La început, palatul a fost așezare mănăstirească, curte boierească și loc de desfășurare a unor evenimente, unele dintre ele consemnate istoric.
Palatul a avut o arhitectură deosebită, iar acest lucru se poate observa și în zilele noastre. Zidul interior al palatului a fost construit din piatră de râu și are două turnuri rotunde de dimensiuni diferite, aflate la intrarea în palat.
...
Legenda spune că familia Cantacuzino a alungat călugării din palat, fapt pentru care a fost blestemată. Astfel, această familie a pierdut proprietatea, dar a refuzat să plece. Frații Cantacuzino și-au făcut o armată formată din localnici și s-au baricadat între ziduri. În final, lupta se termină într-un mod tragic. Unul dintre frați se sinucide, iar ceilalți doi fug din țară.
Noii proprietari ai palatului nu au mai avut grijă de acesta, fapt pentru care acest loc a ajuns să arate cum arată astăzi.” (sursa: Casa Marica)
Locul este extrem de interesant și suntem fascinați de beciuri, cele două turnuri și care putem explora doar unul, biserica închisă și celelalte puncte de apărare din incintă, masa de piatră și multitudinea de flori, intrarea fotogenică cu frontispiciu cu inscripție ștearsă de vreme, zidurile din spatele ansamblului, casele foarte faine din apropierea lui și dudele din apropierea troiței care anunță drumul spre fosta mănăstire. Pozele spun mai multe :)!
21.07.2021
Tot se anunță ploi și ne strecurăm printre picături pe la obiective pe care eu le consider interesante mai ales pentru Tudor. Ar fi fost și altele, dar și așa vom ajunge târziu înapoi acasă, fiindcă vom avea parte de ceva neprevăzut.
Deci pe rând locurile vizitate astăzi sunt:
1. Grădina zoologică ”Dragoș Vodă”, parte din Parcul natural Vânători Neamț. Când căutați locația să vă uitați după ”Rezervația de Zimbri și Faună Carpatină Dragoș Vodă”. Dacă scrieți ”Vânători Neamț” vă duce în localitate!
Mi s-a părut o grădină zoologică foarte faină în care starurile sunt zimbrii și căprioarele. Pentru copii toate animăluțele sunt interesante!
Mănăstirea a fost ctitorită de Petru I Mușat în 1407 (cu rădăcini ale activității monahale până în sec. XII). Biserica actuală a fost ctitorită de Ștefan cel Mare. Este mănăstire de călugări și mai există încă un paraclis pentru măicuțe!
Ansamblul monahal a fost și este cel mai mare din Moldova, cu bibliotecă cu peste 18.000 de volume, centru de pregătire bisericească, seminar teologic, aghiazmatar mare în curte, multe pietre funerare, inclusiv cea a unui sfânt necunoscut ale cărui moaște au fost descoperite în 1986 la scoaterea asfaltului aleii principale.
Mai multe detalii puteți citi aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu