Auzisem de mănăstirea părinților carmelitani desculți din apropiere de București. Văzusem poze și mă intrigase forma inedită a mănăstirii. Așa că, fiind la un curs în zonă, prind o după amiază liberă în care merg la complexul monahic.
Este interesantă istoria carmelitanilor și în loc de descriere doar redau primele informații despre ordinul carmelitan. Restul îl puteți citi aici.
”Înainte de toate „Carmel” este un munte, sau mai bine zis, un lanţ muntos, din Țara Sfântă, plin de vegetație și de izvoare naturale, care ajunge până la Marea Mediterana lângă Haifa.
Carmelitanii, atunci, nu au un fondator, cum poate să fie Sf. Francisc pentru Franciscani sau Sf Benedict pentru Benedictini. Au la originea lor un loc simbolic, legat de revelația biblică.”
Cert e că forma mănăstirii romano-catolice este una inedită. De pe același site redau un scurt text:”Sanctuarul Regina Carmelului a fost consacrat pe 30 mai 2015 de către Îps Ioan Robu, arhiepiscopul romano catolic din Bucureşti.” și aflăm și ce e considerat un sanctuar: ”Prin termenul de sanctuar se înţelege o biserică sau un alt loc sacru unde credincioşii se duc în număr mare în pelerinaj, dintr-un motiv special de evlavie, cu aprobarea Ordinariului locului.” - Codul de drept canonic
Pentru mine e pură curiozitate și vin aici fiindcă aflasem de pe internet că e deschis pentru o anume slujbă. Biserica e interesantă pe interior prin forma navei. Caut să nu deranjez credincioșii, reușesc să găsesc unghiuri interesante (de observat vitraliile - geamuri și icoane), forma acoperișului, cele două balcoane laterale și simplitatea locului. Pe interior și pe exterior e atâta liniște și frumusețe.
Vă invit prin poze să vizitați locul și poate veți avea și șansa de a ajunge aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu