De ieri am ajuns în Amsterdam cu KLM-ul. Nu am putut pleca mai devreme (știți de ce!) și acum preiau un grup în Amsterdam. Mă întâlnesc cu colegul ghid care a condus grupul până aici, preiau toată documentația și merg spre hotel unde mă voi întâlni cu grupul.
Studiez rapid programul (îl primisesem de la agenție) și documentația personală și, la recomandarea colegului propun și este acceptată inversarea unor zile. Așadar stabilim ora de plecare pentru mâine cu confirmarea locurile pe care le vom vizita (a excursiilor opționale mai bine zis).
Prima localitate este Volendam. Sunt 25 de kilometri și promite multe :)!
Volendam este un sat de pescari cu dialect propriu care și-a păstrat identitatea peste secole. Volendam aparține municipalității Edam - Volendam, se află sub nivelul mării și este protejat de digul pe care este strada principală (De dijk van Volendam). Inițail era portul orașului Edam de la gura râului IJ. În 1357 locuitorii construiesc un canal mai scurt spre Zuidersee (Marea de Sud). Astfel nu mai e nevoie de portul vechi, se recuperează terenul și se formează comunitatea Vollendam (”digul umplut”). În sec. XX a devenit loc de retragere a artiștilor, Picasso și Renoir fiind renumiți pentru petrecerea timpului liber, atrași de Henry Havard care s-a retras aici în 1883. Leendert Spaander cumpără în 1881 o cafenea pe dig și o extinde până ajunge hotelul actual Spaander. În interior găsim picturi ale artiștilor care găseau astfel singura soluție să își plătească găzduirea (în prezent peste 1400 de lucrări, multe păstrate în depozite).
Locuitorii sunt în majoritate catolici și mereu în conflict cu protestanții din Edam. Costumele feminine cu bonetă țuguiată sunt, alături de cele masculine, simbol al îmbrăcămintei olandeze. Pentru o sumă bunicică te poți poza în costum tradițional. Volendam este cunoscut pentru muzica specifică numită Palingsound (muzica țiparului) cu referință la pescuitul tradițional. De asemenea cu toții am auzit de BZN sau de CATS, formații celebre în toată lumea.
Atenție la parcare! Google Maps arată o parcare pe malul apei și de fapt parcarea pentru autocare este în partea nouă. Este puțin diferită și foarte liniștită. În partea nouă ajungem după ce facem plimbarea pe Haven sau Strada Mare pe la Visafslag, casa de licitații de pește, pe la Fabrica de Brânză și ne întoarcem pe străduțe și canale (Google Maps să trăiască!) pe la biserica de lemn Protestant Stolphoeveekerk (una din cele patru biserici de aici). Autocarul ne așteaptă în parcarea oficială și pornim mai departe spre următorul obiectiv.
După 25 de kilometri suntem în Zaanse Schans (pronunție ”zaanse shans”). Zaanse Schans face parte din Zaandam în apropierea digului Zaandijk și este cunoscut pentru morile de vânt bine conservate. Numele vine de la râul Zaan și ”schans” care înseamnă fortificație de pământ folosită contra trupelor spaniole din războiul de independență de 80 de ani. Micul sat este cunoscut prin morile de vânt și ca obiective turistice avem fabrica de saboți (”clogs”, saboții erau inițial făcuți pentru a putea merge prin noroiul din zonă), fabrica de brânză Catharina Hoeve, muzeul pâinii ”Gecroonde Duyvekater”, muzeul Albert Neijn, Muzeul Timpului, magazinul de ciocolată, casele de lemn... Cel mai plăcut este să te plimbi pe aleile centrului turistic în bătaia vântului. Peste podul Juliana de peste Zaan găsim cel mai apropiat supermarket dacă vrem să ne luăm câte ceva.
După ce plătim parcarea, pornim mai departe spre Haarlem. Sunt 30 de kilometri, ajungem repede. În Haarlem, capitala provinciei Noord –Holland de pe râul Spaarne cu 150 000 de locuitori găsim parcare pe Parklaan și de aici pe jos spre Biserica Mare a sf. Bavo (De Grote de St. Bavokerk te Haarlem). Haarlem are o istorie de peste nouă secole și în sec. XIII era reședința conților olandezi. Orașul era apărat de ziduri de apărare și porți (singura rămasă este Amsterdaamse Poort după moara de Adriaan) care au fost distruse de spanioli. În sec. XVII orașul cunoaște o perioadă de înflorire artistică, este centru comercial al lalelelor și al berii (peste 100 de berării).
Trecem Nieuwe Gracht lăsând pe stânga Molen de Adriaan (1779), intrăm pe Kokstraat și apoi pe malul canalului Bakenessergracht găsim o casă cu troliu la ultimul nivel și înclinată spre exterior. Explicația e simplă și am mai întâlnit-o în alte părți: veneau vasele pe canal și la etaj era depozitul de marfă, la etajul 1 stăteau proprietarii și la parter era un magazin de desfacere. Mai departe găsim magazine de ceramică, trecem pe Begijnebrug (în Amsterdam vom povesti despre comunitatea Beguinage), în piața Philip Frank (Philip Frankplein) găsim un monument dedicat victimelor evreiești și lăsăm pe stânga muzeul orașului Teylers, intrăm în Oude Groenmarkt și ajungem în Piața Mare (Grote Markt) din fața Bisericii Mari a sf. Bavo (1370-1570, numită și Jan ”cu umerii înalți” datorită înălțimii). Prezint câte ceva despre Vleeshal, fosta hală de carne (1602-1604) în care este Muzeul Frans Hals și avem ceva timp liber. Turiștii mei sunt cam înfometați și ca urmare e timp liber.
Pe Smedestraat ajungem la primul supermarket și la întoarcere cu câțiva dintre turiști trecem pe la casa Corrie ten Boom. E închis (închide la 17.00) și istoria e interesantă: familia de ceasornicari ten Boom a adăpostit mulți evrei în al doilea război mondial și a pățit multe pentru curajul ăsta. Revenim în Grote Markt unde față în față stau biserica mare și Primăria (Stadhuis, 1370). Știu că grăbesc un pic grupul, dar am și alte lucruri pe care trebuie să le iau în calcul. Așa că pornim pe Janstraat până la Nieuwe Gracht, facem dreapta după canal și apoi ne întoarcem pe același durm la autocar.
Legătura dintre Haarlem și Harlem din New York e foarte simplă: primii coloniști ajunși în cartierul american erau olandezi și au dat inițial denumirea orașului lor!
Pentru azi ajunge, mergem spre casă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu