De ceva ani tot auzisem de bujorii de la Comana și nu am reușit să îi găsesc. Acum sîmi încerc iarăși norocul... Opresc mai întâi la Crucea de piatră, chiar la crucea care este acoperită cu un fel de troiță/capelă (1845). Se spune că a fosrt construită de Șerban Cantacuzino în 1682 și că în localitate se află și o piatră de mormânt a domnitorului cu sculpturi elaborate.
Peste drum îmi găsesc cu ajutorul GPS-ului drumul care mă duce la crucea ridicată/restaurată în amintirea luptei de la Călugăreni din 1595 câștigată de marele voievod Mihai. Dacă te uiți de la cruce în jos, în lunca Neajlovului, se vede un teren viran/liber despre care se presupune că ar fi locul acelei lupte. Măcar până la marginea lui merită să coborâți scările și apoi să le urcați în funcție de locul unde aveți mașina :D!
La revenirea în DN 5 este biserica ”Sfântul Ilie Tesviteanul” sfințită în 1938 cu o altă cruce veche, de piatră, în fața ei. Puțin mai la sud, la primul giratoriu, este statuia impunătoare a lui Mihai Viteazul. Da, știu, și pe aici se trece de obicei în fugă doar așa cu gândul că ”pe aici a fost lupta de la Călugăreni”...
Fac stânga curând spre Mihai Bravu (evident că e vorba de același ban Mihai) și Vlad Țepeș unde este intrarea în rezervația de bujori. Las mașina înainte de barieră și de aici pe jos, în explorare. La început, chiar dacă urmez marcajul PR, nu găsesc nici măcar frunze de bujori. Drumurile mă duc la un canton silvic unde mi se spune că au strâns bujorii ca să îi protejeze într-un anumit areal. Mă rog, să zicem că o fi așa!
Mai explorez și alte drumuri și, ghidat reciproc cu alți căutători de bujori, aflu de câțiva mici bujori sălbatici pe care îi găsesc într-o ultimă explorare spre mașină. I-am găsit în mediul lor natural, asta e cea mai mare bucurie!!!
