Câteva cuvinte din Agra la început de Rajahstan 29.12.2013 Few words from Agra at the beginning of Rajahstan

Dimineață răsuflu ușurat când Yasin, șoferul, mă așteaptă cu hârtia cu numele meu la ieșirea din gară. Parcă mi s-a luat o piatră de pe inimă. Venise în cursul nopții de la Delhi ca să fie la ora stabilită în Agra! Găsim un hotel cât de cât convenabil după căutări îndelungi și îmi spune să ne odihnim câteva ore și apoi mergem în oraș. Mereu planificăm cele două săptămâni în Rajahstan și parcă ar vrea să stăm mai multe zile în anumite locuri. Sunt convins că va fi bine fiindcă ne vom înțelege la traseu și la zile! Peste vreo două ore îmi prezintă în parcare un băiat care poate face pe ghidul local pentru mine (îmi spune că e gratis). Ne duce la intrarea la Taj Mahal. Da, Taj Mahal-ul cunoscut și vestit ca una din minunile lumii! Găsiți informații pe net despre el, nu vreau să înșirui aici tot felul de nume și cifre. Mi se pare exagerat prețul de 750 de rupii pe bilet și merg pe ideea "o dată-n viață". Sigur nu voi mai reveni! Ghidul meu ia papuci de pânză de unică folosință pentru mausoleul principal și intrăm pe Poarta Vestică, Poarta Poporului. Taj Mahalul are trei porți: vestică pentru popor, estică pentru sclavi și sudică pentru cei cu rang înalt! Urmează o altă mare poartă cu 22 de turle deasupra. Fiecare turlă a fost pusă în câte un an al construcției! Trecem prin poarta și văd marele mausoleu. Și foarte multă lume! Fac câteva cadre cu unghiuri mai diferite. Ghidul nu înțelege de ce nu fac poze ca toți ceilalți din anumite locuri. Păi am un anumit ochi de fotograf, nu sunt turist ca oricare altul! Ascult mai mult sau mai puțin explicațiile ghidului. Îmi povestește de marmura folosită aici, de toată istoria mausoleului, a geamiei din stânga și a hotelului din dreapta, mă duce pe un pasaj separat pentru străini. Mă simt prea domn! Un detaliu interesant: cele patru turnuri de pază sunt înclinate spre exterior pentru a nu cădea pe mausoleu la orice catastrofă naturală! Toată lucrarea în marmură este încântătoare. Voi vedea mai târziu și ce muncă implică! Sunt culori care au rezistat sute de ani fără să-și piardă din frumusețe, așa cum avem și noi în Bucovina! În mausoleul principal nu avem voie să facem poze. De fapt la ce aglomerație este (nu-mi place!) nici nu ai cum face poze! Pe exterior remarc coloanele cu patru fațete la bază și opt sus! Ghidul îmi explică sistemul prin care e plătit de stat să facă asta (o parte din banii plătiți de mine îi revin lui la sfărșitul fiecărei luni)! Or fi doar povești? Ieșim din Taj Mahal după ultimele poze "artistice" și Yasin ne duce cu mașina la intrarea în fortul Agra. Trei kilometri pe care îi poți face pe jos! Ca și la Taj Mahal (pe care îl văd de pe o laterală a fortului), rețin mai mult detalii decât toate explicațiile istorice. Băiatul îmi explică despre toate palatele din fort ca și cum m-ar interesa chiar tot. Vroia să îmi mai ceară niște bani în plus pentru bilet (la poarta Amar Singh) și nu a reușit fiindcă am ținut să văd eu prețul. E 250 de rupii fiindcă am mers în aceeași zi și la Taj Mahal. Altfel e 300 de rupii (prețuri pentru străini, indienii plătesc 20 de rupii)! La toate monumentele am întâlnit diferența asta. Yasin mi-a explicat că din asta se întrețin monumentele. Aiurea! Urcăm pe un culoar în pantă rugos (ca să se scurgă apa și să nu alunece caii pe noroi), mergem prin palatele Bengali Mahal și Jehangiri Mahal. Fiecare are câte ceva special. În Khas Mahal îmi plac grădinile cu viță de vie și sistemul de irigații de sub ele. În stânga palatului Diwan-I-Khas este o intrare închisă spre Hammam-I-Shahi, Palatul Oglinzilor. De lângă el printr-o fereastră ornamentală pot vedea zidurile fortului dinspre Yamuna. Din Jehangiri Mahal se vede cel mai bine Taj Mahal-ul la circa 2.5 km în linie dreaptă. Tot aici se vede pe malul celălalt al Yamunei baza fortului negru început de fiul lui Akbar și neterminat din lipsuri financiare! E interesantă o fântână din care fetele luau apa strânsă după ploaie și o goleau printr-un canal de scurgere trăgând un dop. În Akbar Mahal mi se par interesante clădirile celor trei soții de religii diferite (creștină, arabă, hindusă) ale împăratului mogul. Au trăit acolo în ani diferiți! Se mai poate vizita o grădină interioară Baoli în care este Diwan-I-Am, locul de întâlniri publice și fântâna (circa 10 metri diametru) din care se lua apă pentru tot fortul. Ieșim din fort, ghidul pare foarte grăbit și îmi cere comision. "Ce comision? Yasin a zis că serviciile tale sunt gratis." Se supără (mama lor de profitori!) și îl chemăm pe Yasin cu mașina. Vorbesc ei ce vorbesc și în parcare îi dau 100 de rupii nemulțumit de atitudine. "Dacă spuneai de la început era altceva!" "Nu ți-a plăcut ce ți-am spus?" "Mi-a plăcut, dar atâta timp cât mințiți, nu dau bani pe minciuni". Yasin mă duce la un magazin de suveniruri al guvernului unde lucrează un nepot de-al lui. Sunt toate faine și bine prezentate (marmură, haine, covoare, mici suveniruri, tot felul de obiecte din lemn). Până nu iau un mărunțiș acolo, nu se lasă! Pe partea cealaltă a străzii e un atelier familial de lucrări în marmură. E foarte multă migală și sunt dezamăgiți că nu le cumpăr nimic, doar fac poze! Mergem la hotel și rămâne să ne auzim dimineață în parcare. Sau mai pe seară! Nu stau în cameră și merg să mă plimb în parcul Shahjahan dintre Taj Mahal și fortul Agra. Mă plimb peste tot (mai mult pe lângă alei prin junglă) și am norocul să văd două gazele indiene și niște păuni aproape de terenurile de fotbal. Tot pe poteci neumblate ies printr-o plantație amenajată la intrarea în Taj Mahal și de aici la hotel. Mergem (eu și Yasin) la un restaurant (unde știe pe cineva!) și mă tocmesc cu el la doar 100 de rupii pentru un Thali (platou indian specific cu multe feluri de mâncare). Ajunge pentru azi! Sus în cameră!

I am relieved in the morning when Yasin, the driver, is waiting me at the exit of the station with my name written on a paper. It's like a stone taken of my heart! He came from Delhi during night to be in Agra early in the morning! We find an acceptable hotel after some long research and he advise me to rest for a few hours and then go in the city. We always plan the two weeks in Rajahstan and he look like wanting to stay more nights in some places. Everything will be OK and we will fit with the track and the days around Rajahstan!  In about two hours he presents me a boy as a local guide for me (with free services). He takes us to Taj Mahal entrance. Yes, the Taj Mahal known as one of the world's wonders! You find information about it on internet, I don't want to line here all kinds of names and numbers. The 750 rupees price seems exaggerated and I use the idea "once in a lifetime". I won't come again for sure! My guide takes canvas slippers for the main tomb and we enter on the Western Gate, the gate for the people. Taj Mahal has three gates: western for the people, eastern for slaves and southern for royalty! There is another big gate with 22 domes above. Each dome was build in one year of construction! We pass the gate and I see the great tomb. And a lot of people! I take a few pictures from different angles. The guide doesn't understand why I don't take pictures as others in certain places. I have some photographic view, I am not a common tourist! I listem more or less what the guide says. He tells me about the marble used here, about all the history of the tomb, of the left-handed masjid and the right-handed hotel, he takes me on a passage for foreigners! It's too much politeness! An interesting detail: the four guarding towers are tilted out of the tomb for not falling on the tomb in case of a natural disaster! All the marble work is amazing. I will see later all the work it involves! There are resisting colors after hundreds of years without loosing their beauty, as we have in Bucovina! We are not allowed to take pictures in the main tomb. You don't have place for pictures with this crowd! On the outer walls I observe the columns with 4 faces at the base and 8 at the top! The guide explains me his way of being payed from the foreigner ticket (a part of the money at the end of the month). Just a story? We go out of Taj Mahal after the last "artistic" pictures and Yasin takes us to Agra Fort. three kilometers that you can walk! As in Taj Mahal (which can be seen from one part of the fort), I keep more details than all historical explanations. The boy tells me about all the mahals (palaces) from the fort as I am interested. He wanted to ask me for some more money for the ticket (at Amar Singh gate) and he didn't take any money because I wanted to check for the price. Normally it's 300 rupees and 250 if you go in the same day at Taj Mahal, Fatehpur Sikri and other monument around Agra. These are prices for foreigners, Indians pay 20 rupees! I saw this difference at all the monuments. Yasin told me that this is for monuments' maintenance. Bull shit! We go up on a steep rugged passage (for the water to flow and for the horses not to slide), we go through Bengali Mahal and Jehangiri Mahal. Each of them has something special. In Khas Mahal I like the gardes with vineyard and the irrigation system below. On the lef side of Diwan-I-Khas palace we find a closed entry ti Hammam-I-Shahi, the palace of Mirrors. I see the wall of the fort on Yamuna side on a decorative window. From Jehangiri Mahal you can have the best view of Taj Mahal at about 2.5 kilometers in line. You can also see on the other shore of Yamuna the basement of Black Mahal started by the son of Akbar and interrupted due to lack of funds! I see an interesting well where from the girls of the fort took rain water and emptied it by pulling a stopper on a water channel. In Akbar Mahal I find the three different architectural building of the three different religion (christian, Muslim, Hindu) wives of the Mogul emperor. They lived there at different times! We also visit the interior garden Baoli where we can see Diwan-I-An, the place for public meetings ant the well (about 10 m diameter) used for all the fort! We go out of the fort, the guide seems to be hurried and he asks me for some tips. "What tips? Yasin told me that your services are for free". He upsets (damn profiteers!) and we call Yasin with the car. They speak in Hindi and I gave him 100 rupees as a tip in the hotel's parking place. I am not satisfied about the attitude. "If you said at the beginning, it would be ok" "You didn't like what I told you?" "I liked but as long as you lie, I don't give money for lies". Yasin takes me to a Government souvenir store where he has a nephew as seller. Everything is fine and well presented (marble, clothes, carpets, small souvenirs, all kind of wood carved stuff). They make me take something small! On the other side of the street we go to a family marble business. There's a lot of work and they are disappointed that I take only pictures and don't buy anything! We go to the hotel and fix for a morning date in the parking. Or maybe later in the evening! I don't stay in my room and go for a walk in Shahjahan Park between Taj Mahal and Agra Fort. I wander everywhere (mostly near the alleys in the jungle) and I am lucky to see two Indian gazelles and some peacocks close to football fields. On non-walked paths I pass a plantation and go to the entrance of Taj Mahal and from here to the hotel. We go (me and Yasin) to a restaurant (he knows someone!) and I bargain with him for 100 rupees for a Thali (Indian specific Indian plate). Enough for today! Up in the room!

Întoarcerea acasă de Crăciun 25.12.2013 Back home for Christmas

De aseară știam că ziua îmi începe foarte devreme. Pe întuneric cobor la recepție și un băiat mă duce cu mașina la gară. Încă e noapte când ajung în gară. Îi mulțumesc și îmi confirm locul în vagon. Trenul vine și pleacă mai departe cu vreo jumătate de oră mai târziu decât planificat. Normal pentru India! Prilej de a mânca de dimineață în gară și de a cumpăra două cărți ("The power of the subconscious mind" și "The monk who sold his Ferrari" - Robin Sharma) editate special pentru indieni (oare de ce?). În tren îmi iau două ceaiuri, încep să citesc din cartea lui Robin și linia dreaptă merge câteva ore prin câmpia indiană spre capitală. Înainte de prânz ajung în Delhi și vreau să mă plimb prin oraș până să merg seara la Gunwar. Pornesc pe jos spre Connaught Place (C.P.), centrul comercial al Noului Delhi. La marginea C.P. intru câteva minute prin moscheea Aulia Masjid. Ca în toate moscheile în care am intrat, e așa de curat și liniște! Connaught Place este un parc în jurul căruia sunt trei bulevarde circulare din care pleacă radial alte șapte bulevarde. Imaginați-vă un Arc de Triumf parizian în mijlocul unei îngrămădeli nesfărșite de case de toate felurile! Reușesc să ajung la parcul central Rajiv Chowk trecând peste bulevardele cu 6 benzi și abia în zona unde începe bazarul subteran Palika găsesc intrarea în parc. Formal se verifică bagajele și lipsa cuțitelor sau a drogurilor prin porți detectoare. Nici nu dau să mă așez bine și intră în vorbă cu mine un tip, probabil ghid. Vrea să mă sfătuiască ce să vizitez. Ca orice alt vultur de străini! Îi spun că vreau să merg în Rajahstan după Varanasi și mă las dus la o agenție de turism a Guvernului. Că tot am menționat Guvernul, să nu fiți iritați ca mine când vi se vorbește de Guvern. Pentru tot ce nu merge bine sau ce nu pot explica, ei dau vina pe Guvern! La agenție îmi prezintă diferite oferte pentru circuite în Rajahstan! Două săptămâni, o săptămână, cu aranjamente pentru cazare și masă, doar mașină cu șofer, combustibil și asigurare... Evident că prețul e cu atât mai mare cu cât sunt mai multe servicii. Îmi fac socotelile în gând și aleg pachetul care îmi convine: 33.000 rupii, mașină cu șofer, combustibil și asigurare fără hoteluri pentru două săptămâni! Semnăm un contract scris de mână, îi plătesc banii (jumătate cash, jumătate cu cardul VISA), am ceva îndoieli personale că am făcut o mare gafă și le voi păstra până în Agra când mă întâlnesc cu șoferul. Tânărul meu ghid a plecat mai devreme fiindcă avea ceva treabă. Cezare, ai plătit, acum poți doar să ai încredere că va fi bine! Plec spre Poarta Indiei și un indian de la agenție se miră că vreau să merg pe jos. Ei nu pot concepe așa ceva despre turiști! Plus că nu știu ce e aia călător! Merg pe Kasturba Gandhi Marg ca o mare ciudățenie: un turist mergător cu rucsac mare! La casa Baroda nu sunt lăsat să fac poze. Parcă e după ei! Tot pe KG marg ajung la monumentul boltit din gresie construit tot de Lutyens, arhitectul Porții Indiei. E Crăciun și parcul pietonal al Porții Indiei e plin de turiști sau localnici până spre Rashtrapati Bhavan, palatul prezidențial. Merg puțin pentru o poză la Poarta Indiei și caut să ies cât mai repede din aglomerație. Nu îmi place deloc! Îl sun pe Gunwar, îi spun unde sunt și că ajung mai pe seară la el. Mai vreau să mai vizitez câte ceva. Nu crede că Purana Quila e deschisă. De fapt când ajung acasă îmi dau seama că băuseră (el și George) ceva alcool și probabil de aici reacțiile mai neobișnuite și buna lor dispoziție. Pe Shershah Road ajung la Grădina Zoologică prin care îmi propusesem să merg spre Purana Qila (Fortul vechi). Nu vreau să plătesc intrarea la animale și mă îndrept spre Purana Quila la stânga pe Mathura Road. Pe dreapta (vis-a-vis de intrarea spre Fort) este moscheea Khairul Manzil construită de Maham Anga, una din doicile împăratului mogul Akbar (cel mai cunoscut dintre împărații moguli). Se spune că Maham Anga a condus imperiul mogul când Akbar era tânăr. Intru apoi în Purana Quila după ce plătesc cele 100 de rupii pe bilet. La casa pentru străini e liber față de casa pentru indieni unde e coadă mare! Fortul Vechi, construit pe un deal, se remarcă prin cele patru porți în patru direcții cardinale, fiecare construită cu alt scop, prin moscheea imensă din fort și prin băile termale ale împăraților. Muzeul de arheologie m-a dezamăgit fiindcă nu am fost lăsat să fac poze în interior. "Mai învățați de la londonezi care au majoritatea muzeelor gratuite și poți face câte poze vrei!" Pe Mathura Road și apoi pe Dr Zakir Hussain Marg ajung la Sabz Burj Circus unde e intrarea spre Mormântul lui Humayun. Prin parcul sec merg la intrare: alte 100 de rupii! E peste limita mea de suportabilitate! Nu plătesc degeaba atâția bani! Nu intru, mă învârt pe exteriorul zidurilor pe lângă Monumentul lui Isa Khan și moscheea Isa Khan și un paznic mă gonește: "Zonă periculoasă!" Îmi iau o înghețată ca să schimb bani de ricșă (adică bicicletă cu bancă în spate, nu autoricșă motorizată!) și merg spre casa lui Gunwar pe înserat. Pe un pod indianul slab nu poate trage ricșa și cobor până în vârful podului (banii îi dai la sfârșit!). Mă duce până în Najpat Nagar pentru 80 de rupii! Cu Gunwar și George povestim, bem până seara târziu. Gunwar are o întâlnire și nu pot rămâne la el. Așa că îmi iau rucsacul și merg cu George la el acasă. Pe drum îmi ia un hamburger de la Mc Donald's și ne minunăm de coada de la cinematograf. Mai stau la povești cu vecinul lui din Varanasi despre esența vieții și spre miezul nopții mă bag la som!

I knew from the last evening that this day starts early in the morning. I come down to reception during night and a boy takes me with a car to railway station. It's still night when I reach the station. I thank him and confirm my place in the couch. The train leaves half an hour later than scheduled. So normal for India! I take this time to eat my breakfast in the station and to buy two books ("The power of the subconscious mind" and "The monk who sold his Ferrari" - Robin Sharma) - special edition for Indians (why?). I drink two glasses of tea in the train, start to read from Robin's book and the straight line goes for a few hours in the indian plain to the capital. I reach Delhi before noon and I want to walk around before going to Gunwar in the evening. I start to walk to Connaught Place (C.P.), the commercial center of New Delhi. At the margin of C.P. I enter for a few minutes in Aulia Masjid mosque. As in all mosques, everything is so clean and quiet! Connaught Place is a park with three circular boulevards around and seven other radial boulevards. Imagine a parisian Trimph Arch in the middle of a crowd of all kind of houses! I manage to reach central park Rajiv Chowk by passing boulevards with six lanes and I find the entrance in the park in Palika underground Bazaar area. Formally they check bagagges and lack of knives or drugs in some detecting gates. I don't sit and start to talk with a guy, probably a guide. He wants to give me some advices. As any other foreigners hawk! I tell him that I want to go to Rajahstan after Varanasi and I let myself guided to a Government travel agency. As I mentioned the Government, don't be moody as I was when they speak about Government. They blame the Government for all bad things or the things they can't explain! At the agency they present me all kind of offers for Rajahstan circuits! Two weeks, one week, arrangements for housing and food, only car with driver, fuel and insurance... Obviously the price is bigger as the services are more! I make my calculations and I choose the package I like: 33.000 rupees, car with driver, fuel and insurance without hotels for two weeks! We sign a hand written contract, I pay him the money (half cash, half on VISA card), I have some personal doubts that I did a big mistake and I will keep them until I meet the driver in Agra. My young guide left earlier because he had something to do. Cezar, you payed, now you must trust thast it will be ok! I leave to India Gate and an Indian man from the agency wonders why I want to walk. They don't have this concept about tourists! More, they don't know what a traveller is! I walk on Kasturba Gandhi Marg as a big weirdness: a walking big-packpack tourist! Ițm not allowed to take pictures at Baroda house! Yeah, sure! On KG Marg I reach the canopy built by Lutyens, the builder of India Gate. It's Christmas and all the park from India Gate to Rashtrapati Bhavan, the residential palace, is full with tourists or locals. I go to India Gate for a picture and go as fast is I can from the crowd. I don't like it at all! I give a call to Gunwar, tell him where I am now and that I will reach his home later. I want to make some more visits. He doesn't think Purana Qila is open. When I reach home I realize that Gunwar and George drank some alcohol which gave them the unusual reactions and their cheerfulness. On Shershah Road I reach the Zoo Garden that I proposed to pass to Purana Qila (Old Fort). I don't want to pay the fee for animals and I go to Purana Qila on Mathura Road. On the right (vis-a-vis with the fort entrance) you find Khairul Manzil mosque built by Maham Anga, one of the wet nurses of moghul emperor Akbar (the most famous of the moghul emperors). It is said that Maham Anga ruled the moghul empire when Akbar was a boy. I enter Purana Qila paying 100 rupees for the entrance fee. There's no line at the foreigners cassa comparing to the locals one! Purana Qila, built on a hill, has four gates in cardinal directions, each built with different reason, a huge mosque and the emperors' thermal baths. The archeology museum dissapointed me because they didn't let me make inside pictures. "Learn from the londoners who have most of the museums for free and you can take as many pictures as you want!" On Mathura Road and Dr Zakir Hussain Marg I reach Sabz Burj Circus where I find the entrance to Humayun's Tomb. I go to the entrance: other 100 rupees! It's more than my supportability limit! I don't pay so much money for nothing! I don't go inside, I walk around the outer walls near Isa Khan's Tomb and Isa Khan Mosque and a guardian rids me: "Dangerous area!". I eat one ice cream to change money for the rickshaw (a bike with a bench in the back, not an auto rickshaw!) and I go to Gunwar's house after dawn. On a bridge the skinny Indian biker can not drive and I walk near the rickshaw to the top of the bridge (you pay him at the end of the trip!). He takes me to Najpat Nagar for 80 rupees! We talk a lot with Gunwar and George, we drink later in the night. Gunwar has a meeting and I can't stay with him. So I take my backpack and go with George at his home. On the way he takes me a hamburger from Mc Donald's and we wonder of the cinema line. I talk with his neighbor from Varanasi about the essence of life and i go to sleep before midnight!