Îmi este dor de Via Transilvanica și de ”T”-urile portocalii. Cum cele mai apropiate sunt în Brașov (pe teritoriu administrativ al orașului Brașov) iau trenul din Bușteni în Brașov (particular), apoi autobuz 4 până la Livada Poștei și 20 până la Poiana Mică. Sunt cel mai aproape de Via, gândit pentru a coborî spre seară în Brașov. Calea este undeva deasupra stânei turistice Sergiana (care de fapt cred că este un restaurant) și îmi găsesc cu ajutorul Google Maps drumul până la ea și apoi în sus pe coama dealului, pe unde este Via Transilvanica.
La stânga aș avea două borne până la limita teritorială a municipiului Brașov, la dreapta șapte până la Piața Sfatului. Fac stânga, trec pe la borna cu pasăre și apoi prin câteva sus-jos-uri primesc marcajul BR și urc în mica poiană unde este un panou cu traseul tematic Civitas și ultima bornă din Brașov. Poienița asta se află deasupra poienii Cristian, de reținut pentru data viitoare!
Înapoi pe acele ondulări ale dealului la borna cu pasăre și apoi mai departe spre poiana pe unde am urcat de la Sergiana. Las drumul pe care am venit în dreapta și continui pe T-urile dragi. În următoarea mică șa și poiană este borna-sobă cu uși pentru lemne și ventilație. Ce îmi plac bornele de aici, fiecare cu simbolistică! Încă un ”deal” și ajung într-o șa pe unde trece o linie de curent între Cristian și Poiana Brașov. Borna cu picioare apropiate, timide, este chiar după stâlp.
Alte sus-jos-uri, trec de borna cu pliuri și de cea cu stâlpi de susținere pe colțuri, las pe dreapta marcajul TR și eu în urmez pe cel galben (TG) care coboară prin Piatra Corbului și Stejerișul Mare, pe poteca de deasupra șoselei dintre Poiana Brașov și Brașov. Cobor la drum la borna moșului, traversez drumul și voi reveni puțin pe asfalt cam în dreptul Societății Junilor Roșiori. Ies iar din drum pe potecă, la dreapta, trec de băncile unde se întîlnesc Junii Naționali Albi și ajung pe dealul troiței (troița de pe Coasta Prundului). Crucea s-a ridicat la 1713 și a fost închisă în capelă la 1906. Pot vedea în interior fiindcă ușa este dată la o parte. (dau mesaj unei prietene din Brașov, Roxana, să ne vedem și nu reușim să ne corelăm programele) Urmează borna cu cuburi și apoi o coborâre abruptă exact pe muchia dealului. Puțin înainte de case poteca face stânga și iese în strada Podul lui Grid. Tot în jos până la strada Pe Tocile și apoi în Piața Unirii la troiță și borna cu omul care se joacă cu soarele și luna.
Doi drumeți mă văd cu rucsacul și intră în vorbă cu mine. Le spun de toată Via Transilvanica și de extensia Terra Borza Teutonica și de pasiunea mea pentru Via. Sper ca ale mele cuvinte chiar să îi facă să meargă pe Via că tare e frumoasă!!! Merg de-a lungul străzii Prundului cu bețele lovind ritmic asfaltul, trec de colegiul național ”Andrei Șaguna”, la giratoriul de dinainte de poarta Schei citesc pe un panou despre strada După Ziduri care îmi e foarte cunoscută. Trec prin poartă și apoi fac stânga în părculețul care îmi arată și poarta Ecaterina. Revin pe strada Poarta Schei urmând marcajele VT și la stânga pe strada Hans Benkner ajung pe lateralul Bisericii Negre. Dacă știi unde să te uiți, pe biserică este Sf. Iacob simbolizat cu toiagul de pelerin. Ocolesc biserica și ies în Piața Sfatului la borna cu cărți. Este tare faină și chiar simbolizează cultura Brașovului. Doar menționez colegiul ”Andrei Șaguna” pe lângă care am trecut și Prima Școală Românească. Și pe lângă ea am trecut, aflându-se în Piața Unirii, dreapta față de cum am mers eu acum! Punct final pentru Terra Borza Teutonica!
În Brașv găsești ștampila fie la magazinul unde se vând bilete pentru Biserica Neagră, fie la restaurantul Prato. Cel puțin în momentul ăsta! Cum magazinul este închis dau pe Google Maps restaurantul Prato și mă dirijez cu telefonul ca să ajung acolo. Sunt obosit după tura de la Coștila și mersul de azi ca să mai îmi construiesc singur drumul în cap, fără telefon! Dacă aș fi fost mai relaxat și odihnit, nu ar fi fost nici o problemă să mă orientez fără tehnică. La restaurant sunt primit cu căldură de către angajați, îmi pun ștampila pe o cartelă de metrou fiindcă nu am carnetul VT la mine și merg la o masă sugerată de ei pentru o pizza, o bere și apoi o prăjitură delicatesă, specifică localului.
În drum spre Livada Poștei doar pozez biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel de pe Mureșenilor. Și mai departe cu autobuz la gară și tren la București. Și în autobuz cine credeți că este: chiar Roxana! Povestim până la gară și nu reușește să mă convingă să merg uc ea la un club pentru o seară folk. Sunt obosit. prefer să îmi iau biletul la tren și doar dacă mai am energie să îi dau semn. Ceea ce acum nu prea mai este!
Ajung după 23.00 acasă cu bucuria că am văzut câteva borne noi. Nu mai știu dacă acum sau în tura următoare pe Via realizez un lucru: bornele pe care le văd acum (o parte din ele!) le văzusem expuse într-un cerc pe Esplanada din Iași în 22.02.2025. Mersesem special la Iași pentru asta și evident că atunci am văzut și multe alte locuri faine în ”capitala culturii”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu