Îmi făcusem rezervare la hostelul Old Town Munkenhof în orașul vechi (adresă: Munga, 4) și am de mers până acolo. Cum e un oraș nou, nu mă grăbesc (chiar și cu bagaje cum sunt acum), deschid Google Maps pe telefon să găsesc ruta cea mai scurtă și... la drum. De la port (Tallinn Sadam) merg pe partea dreaptă a străzii Sadama (acum fac legătura între denumiri) spre orașul vechi dominat de turnul Hattorpe Tagune (torn) și biserica sfântului Olaf (Oleviste kogudus). Doar ce merg puțin și pe un gard văd descrierea proiectului ”Streamcity”, câștigătorului concursului ”Master Plan 2030” al portului orașului vechi Tallinn. Master planul propune o rețea de drumuri pietonale portuare care să redefinească identitatea și percepția orașului rămânând în același timp puternic conectat în contextul cultural, fizic și de piață. Propunerea oferă spații publice prietenoase, accesibile și distincte, devenind astfel un loc plăcut pentru locuit și muncă.
I made a reservation at Old Town Munkenhof hostel in old city (address: Munga, 4) and I have to walk. As it is a new city, I am not in a hurry (even with big backpack), open Google Maps on the phone, find the shortest route and... go, go, go. From the port (Tallinn Sadam) I walk on the right side of Sadama street (now I make the connection of the names) to the old city dominated by Hattorpe Tagune turn (torn) and St. Olaf's church (Oleviste kogudus). After a few tens of meters I see on a fence the description of ”Streamcity” master plan, the winner of Tallinn's old city harbour ”Master Plan 2030” contest. The master plan proposes a network of pedestrian streams/routes in the harbour to redefine the identity and perception of the city remaining in the same time strongly connected in cultural, physical and market context. The proposal offers user friendly, accesible and distinctive public spaces becoming a pleasant place for living and working.
Puțin mai departe văd pe dreapta un panou care descrie istoria complexului Linnahall, denumit la origine Palatul de Cultură și Sport V.I. Lenin. A fost construit până în 1980 pentru a putea găzdui evenimentele pe apă din cadrul jocurilor olimpice de vară de la Moscova (greu de crezut ce scrie pe wikipedia că Moscova nu avea un astfel de loc disponibil). A fost patinoar, sală de concerte (konserdisaal) și se dorește a se reconstrui până în 2019 ca sală de concerte și teatru și centru de conferințe.
Urc până la nivelul cel mai înalt și de aici vorbesc puțin cu mama. Cumva o liniștesc că am ajuns pe continent (impropriu spus fiindcă și Finlanda e tot continentală) în fosta URSS. Îi povestesc puțin de feribot (așa cum am fost încântat în ultimele ore) și mă îndrept spre centru. Cumva sunt în fostul ”mare vecin de la răsărit”, adică aproape de casă ;).
Further on I see on my right a panel describing the history of Linnahall complex, originally named V.I. Lenin Palace of Culture and Sport. It was built until 1980 to host the sailing events of the summer olympic games of Moscow (it is hard to believe what is written on wikipedia that Moscow didn't have a place suitable for this). It was a skating hall, a concert hall (konserdisaal) and they want to rebuild it until 2019 as a concert and theatre hall and conference center.
I go up to the highest level and talk with my mum. I chill her down in a way by telling her that I am on continent (wrong said because Finland is also continental) in the former URSS (Sovietic Socialist Republics Union). I tell her about the ferry (as I was happy for in the last hours) and head to the center. In a way I am in the former ”big eastern neighbour”, close to home ;).
Pe aceeași stradă Sadama ajung în părculețul din fața turnului, las în stânga ”Monumentul liniei întrerupte” (Malestusmark Katkenud Liin) și pe niște scări cobor la stânga spre strada Uus. Este una din străzile care urcă în orașul vechi. La numărul 37 este Muzeul Minelor (www.meremuuseum.ee) aflat în Turnul Prafului de Pușcă. Aici, în interiorul zidurilor din sec. XV se pot vedea mine maritime din timpul erei țariste rusești.
On the same Sadama street I reach the small park before the tower, let the ”Interrupted line monument” (Malestusmark Katkenud Liin) on the left and on some stairs I go down to left to Uus street. It is one of the streets that goes up in the old city. At number 37 we can see the Mine Museum (www.meremuuseum.ee) in the Gunpowder Tower. Here, inside the walls from XV century we can see maritime mines from the Tsarist russian era.
Urc pe Uus și la prima intersecție fac stânga pe străzile Olevimagi și Vene până la Munga. În drum dau de un panou care povestește despre Poarta Mică de Coastă, una din cele două porți care duceau spre port. Poarta (Vaike Raanavarav în estonă, Kleine Strandpforte în germană) era menționată ca Poarta Nisipului (1360) deoarece era situată chiar la port, la malul mării în timpul construcției cetății și când marea a devenit prea mică, portul a fost mutat la Poarta Mare de Coastă. Importanța porții e arătată în sec. XV când aici au fost construită piața comercianților ruși și biserica ortodoxă (voi reuși să intru înainte de plecarea din Tallinn). Poarta a avut multe forme și a fost distrusă complet în 1887, urme din ziduri încă păstrându-se în clădiri sau în subteran. În timpul reconstrucției bastionului în 1650 a fost construită o poartă nouă pe strada Vaike Raanavarav.
Ajung la cazare, rezolv tot ce trebuie, iau o hartă a orașului și mai departe la plimbare. Gazdele sunt foarte primitoare și le recomand oricui ajunge în Tallinn. Bucătăria și toaletele sunt la parter, la fel și livingul confortabil. Bineînțeles că este wireless gratuit peste tot. Mereu cea/cel de la recepție mă ajută cu toate nelămuririle pe care le am despre oraș. Mulțumiri!
I go up on Uus and at the first cross turn right on Olevimagi and Vene streets to Munga. On the wat I find a panel describing the Small Coastal Gate, one of the gates heading to the harbour. The gate (Vaike Raanavarav in estonian, Kleine Strandpforte in german) is mentioned as Sand Gate (1360) because it was situated near the harbour, at the sea shore in the time of fortress construction and when the sea became shallow, the harbour was moved to Big Coastal Gate. The importance of the gate is shown in XV century when the russina merchants' yard and the orthodox church was built close by (I will visit it in the last day before leaving). The gate had many forms and it was destroyed completely in 1887, fragments of walls being kept in buildings or underground. In the time of reconstruction of the bastion in 1650 a new gate was built in Vaike Raanavarav street.
I reach the hostel, solve everything, take a city map and go for a walk. The hosts are very nice and I recommend them to anyone coming to Tallinn. The kitchen and toilets are at the first floor, so is the common living room. There is free wireless everywhere. All the time the one from reception helps me with all my questions about the city. Many thanks!
De la hostel fac dreapta pe Müürivahe (una din multele străduțe superbe din orașul vechi), dau de pasajul Katerinei (Katariina käik), unul din obiectivele de pe harta orașului făcută de localnici (recomand cu căldură hărțile astea, sunt extrem de faine și gratis, se găsesc la centrele turistice). Aproape este și cafeneaua Carissimi (Müürivahe 52) cu o superbă curte interioară (acum cafeneaua e închisă). Mai departe pe stânga este turnul Helleman, denumit după Laurentius van der Helle care folosea pământul din spatele turnului în 1390-1398. Pe o scară de 200 de trepte poți urca pe zidurile cetății și te simți precum străjerii din acele secole medievale! Cum costă 3 euro (mi se pare mult), nu urcă în turn și merg mai departe. La baza turnului este un magazin fain de suveniruri, poate vă tentează ceva! Mai departe restaurantul Farm este foarte simpatic și ajung în strada Viru (una din marile străzi comerciale) care mă duce la stânga spre poarta Viru (Viru Varavad) prin care ies dintre ziduri. Aceasta face parte din fortificațiile de secol XIV și o parte din ea a fost distrusă pentru lărgirea străzii și apariția unei linii de tramvai trase de cai între Piața Veche și Kadriorg.
From the hostel I turn right on Müürivahe (one of the small fine streets in old city), pass Katarina's passage (Katariina käik), one of the objectives on the "made by locals" map (I warmly recommend them, they are extremely fine and free, you can find them at touristic centers). You can find Carissimi cafe very close (Müürivahe 52) with an amazing interior yard (the cafe is now closed). Further on you can find on the left Mai departe pe stânga este Helleman tower, named after Laurentius van der Helle who used the land behind the tower in 1390-1398. On a 200 steps stair you can climb up on the city walls and feel like the guardians of the medieval centuries! The visit costs 3 euro (it is too much), I stay down in the street and move on. At the base of the tower one can buy souvenirs from a souvenir shop, maybe it tempts you! Further the Farm restaurant is very nice and I reach Viru street (one of the big commercial streets) that takes me to left to Viru gate (Viru Varavad) which I pass to go out of the walls. The gate is a part of XIV century fortifications and a part of it was destroyed for widening the street and a horse drwan tram route connecting Old Market and Kariorg.
Înainte de a merge mai departe câteva cuvinte despre dealul porții Viru (Virumägi Viru sau Viruvärava Mägi), partea păstrată din bastionul Bremen construit parțial și distrus în 1686. În 1897 sub îndrumarea grădinarului Hugo Walcker a fost construit un parc după planurile peisagistului Georg Kaphalt din Riga. Aici găsim câteva monumente de arhitectură și specii rare de arbuști, copaci și liliac (40 de specii în 2007).
Before continuing, a few words about Viru gate hill (Virumägi Viru or Viruvärava Mägi), the preserved part in Bremen bastion, partially built and destroyed in 1686. In 1897 under the guidance of gardener Hugo Walcker was built a park on the plans of landscape gardener Georg Kaphalt of Riga. Here we find some monuments and rare trees, bushes and lilac (40 species in 2007).
Cumva merg la dreapta din parc și pe bulevardul Parnu merg până aproape de biserica Sfântului Ion (Jaani Kirik). Fac dreapta pe Vabaduse Väljak pentru a ajunge în Piața Libertății, punct important din Tallinn. Începe un pic să plouă și intru pentru ceva cald la Kuku Cafe. E un loc foarte cosy și stau ceva vreme la două cappucino și niște bezele, plus încărcatul acumulatorului de la telefon.
In some way I walk to the right on Parnu boulevard close to St. John's church (Jaani Kirik). I turn right on Vabaduse Väljak to reach Freedom Square, important point of Tallinn. It is raining a bit and I enter for womething warm at Kuku Cafe. It is a cosy place and I stay for a while for two cappucinos and some meringues, plus recharging my phone.
Prin Piața Libertății trec pe lângă Monumentul Independenței (în spate se vede biserica stântului Ion) în urcare spre Turnul fetelor (Meghede Torne sau Kiek in de Kök), unul din turnurile amintitelor fortificaţii, construit în 1370-1373, distrus în timpul războiului livonian (1558-1583) și reconstruit până în 1968. Din turn se pot vizita contracost tunelurile fortificațiilor. Nu, mulțumesc! Am destule de văzut pe afară!
From Freedom Square I pass the Monument of Independence (St. John's church in the back) going up to Maidens Tower (Meghede Torne or Kiek in de Kök), one of the towers of the fortifications mnetioned, built in 1370-1373, destroyed during the livonian war (1558-1583) and rebuilt until 1968. In the tower you can visit for money the fortifications tunnels. No, thanks! I have a lot to see outside!
Merg pe dealul Harjumägi, prin parcul de pe dealul Lindei și apoi prin Hirvepark spre biserica lui Carol (Kaarli kirik). Mă atrage ca un magnet deși nu e indicată aproape deloc pe hărți. Pe drum găsesc case de lemn în stil suedez-norvegian și Villa Jacoby alocată de guvernul estonian arhitectului Erich Jacoby în 1923 (Wismari 11). În drum, în spatele bisericii doar trec pe lângă Muzeul ocupației estone, alt loc interesant de văzut! Vă las pe voi să citiți informații despre parcurile amintite în imagini.
I go on Harjumägi hill, pass Lindamäe hill Park and then Hirvepark to Carol's church (Kaarli kirik). It attracts me like a magnet although it is not well indicated on maps. On the way I find wooden sweddish-norwegian houses and Villa Jacoby allocated by the estonian gouvernment to architect Erich Jacoby in 1923 (Wismari, 11). On the way, behind the church I pass the estonian occupation museum, another interesting place to see! I let you read infos about the parks in images.
Biserica lui Carol (Kaarli kirik), dedicată sfântului Anton, este datată în sec. XIV și a fost inițial doar o capelă a populației germanice din zona Toompea. Congregația caroliană din Toompea este amintită începând cu anii 1700. În onoarea regelui suedez, biserica lui Carol e dedicată celei de-a patra veniri în 1670. Biserica a fost distrusă alături de fortificațiile orașului înainte de invazia rusească din 1710 și refăcută la mijlocul anilor 1800 (18 octombrie 1862). Prima slujbă a fost ținută la 20 decembrie 1870, la 200 de ani de la înființarea primei biserici. Biserica este cea mai impunătoare prin numărul de locuri (1200) și prin construcția în stil neo-romanic din calcar, cu două turnuri înalte și rozariu deasupra intrării principale. Din dimensiunile bisericii amintesc doar înălțimea maximă de 59.2 metri! Cea mai valoroasă piesă este icoana murală din altar prin care Iisus cheamă la el pe cei năpăstuiți. Cele mai vechi piese din biserică sunt clopotele dăruite de regele Carol XI al Suediei în 1696, ele fiind singurele rămase din prima concregație.
Chiar m-a impresionat biserica și le sugerez celor de la centrul turistic ca pe viitor să o includă între obiective și pe hărți. E păcat să nu fie vizitată...
Carol's church (Kaarli kirik), dedicated to saint Anthony, is dated back to XIV century and it was initially a chapel of the germanic population from Toompea area. The karolian congregation of Toompea is mentioned starting with 1700s. In the honour of the sweddish king, the Carol's church is dedicated to the fourth advent in 1670. The church was destroyed with the city fortifications before the russian invasion in 1710 and rebuilt in the middle of 1800s (October, 18, 1862). The first church service was held in December, 20, 1870, 200 years from the first mention. The church is magnificant with the number of places (1200) and the construction in neo-Roman style in limestone, with two high towers and a rose window above the main entrance. I only mention the maximum height: 59.2 meters! The most valuable piece is the mural painting from the altar where Jesus calls to him all the weary and burdened people for giving them rest. The oldest pieces off the church are the tower bells gifted by king Carol XI of Sweden in 1696, the only pieces of the first congregation.
I was really impressed by the church and I suggest to the people from the touristic center to include it on objectives list and maps. It is said not to be visited...
Fac o scurtă vizită prin parcul Falgi (construit de Hans Heinrich Falck și donat orașului Tallinn) și apoi prin parcul Schnelli situat sub zidurile cetății ajung la strada Nunne, una din principalele intrări în orașul vechi. Aici văd un monument dedicat lui Boris Elțîn care a constribuit la independența Estoniei și urc pe scări până la platforma de belvedere Patkuli, unul din foarte fainele puncte de belvedere dintre zidurile orașului vechi.
I make a short visit to Falgi park (built by Hans Heinrich Falck and donated to Tallinn city) and then to Schnelli park under the city walls I reach Nunne street, one of the main entrances of the old city. I see here a monument dedicated to Boris Elțîn who contributed to the independency of Estonia and climb the stairs to Patkuli view platform, one of the fine view points between the old city walls.
Peisajul este superb și nu stau prea mult: vreau să ajung la catedrala ortodoxă Alexander Nevsky! Îmi aduc aminte de catedrala Alexandr Nevski din Sofia și de biserica ”Sfânta Vineri” de lângă parcul Moghioroș din București asemănătoare cu cea bulgară. Chiar lângă platformă este un restaurant Livonia care îmi aduce aminte de recent citita carte ”O tragedie în Livonia” de Jules Verne. Și ceva mai departe este un magazin de suveniruri ”Hansa Souvenirid”. Asta fiindcă Tallinn este un oraș din Liga Hanseatică. Că tot caut informații pentru voi, știu că primisem recomandare să merg la restaurantul ”Olde Hansa”, mai mult pentru atmosferă. Vă voi arăta imagini de acolo la momentul respectiv... În fine străduțele mă duc la catedrală și negăsind din prima intrarea, nimeresc în Kubernerlaed (Grădina Guvernatorului). Inițial construită în 1773 o dată cu reconstrucția castelului Toompea ca reședință guvernamentală, a fost distrusă și refăcută la începutul sec. XIX când forma o singură zonă verde împreună cu grădinile palatului Toompea. Revin pentru câteva minute în catedrala ortodoxă pentru o rugăciune. Ce să fac, fiind botezat ortodox, am în mine o sensibilitate pentru slujbele ortodoxe. Să nu mă credeți habotnic, doar că înseamnă destul de mult cuvintele slujbei în interior. Nu contează că este într-o limbă pe care nu o înțelegi (cum ar fi aici rusa). Când auzi ”Gaspadin” și aceeași tonalitate în cuvinte, îți dai seama când se spune o rugăciune, când se citește din biblie sau când se cere Domnului o miluire. E adevărat că nu sunt de acord eu cu multe practici ortodoxe (de exemplu nu văd o problemă în a face poze sau a filma în biserică chiar și când oamenii se roagă; dacă știi să pozezi astfel încât să nu distragi atenția credinciosului, mi se pare foarte în regulă; doar la marile evenimente creștine - botezul și căsătoria - se filmează și se fotografiază la greu și, întreb eu retoric, atunci divinitatea nu e deranjată de aparatele foto-video?)
The landscape is amazing and I stay for a few minutes: I want to reach the orthodox cathedral Alexander Nevsky! I remember about Alexandr Nevski of Sofia and ”Sfânta Vineri” church near Moghioroș park from Bucharest quite similar to the bulgarian one. Near the platform I see a restaurant Livonia which remember me of the book ”A drama in Livonia” written by Jules Verne recently read. And further on is the souvenir shop ”Hansa Souvenirid”. Because Tallinn is a hanseatic city. As I am looking for infos for you, I know I got some recommendations to go to ”Olde Hansa” restaurant, more for atmosphere. I will show you imagies at the right time... The streets take me to the cathedral and because I didn't find the entrance on the first time, I reach Kubernerlaed garden (Governor's garden). Initially built in 1773 with the reconstruction of Toompea castle as governamental building, it was destroyed and rebuilt at the beginning of XIX century when it formed a single green area with the palace's gardens. For a few minutes I go to the orthodox cathedral for a pray. What can I do, being baptized as orthodox, I have a sensibility for orthodox services. Don't think about me as an extremist in church stuff, the words of the service means a lot inside. It doesn't matter the language (russian here). When you hear "Gaspadin" ant the tonality of the words, you knw they sing a pray, they read from the Bible or they ask God for mercy. It is so true that I don't agree with some practices (I don't see a problem in taking pictures or filming even when people pray, if you know how to press the button and not attract the believer's attention, it seems quite ok. At the big christian events - baptize and marriage they film and take a lot of pictures and I ask if in these moments divinity is not disturbed by the foto-video stuff?)
No, mai departe, Cezare! Cum mai devreme nu mă orientasem bine, acum știu care stradă unde duce și ies spre strada Kohtu pentru a merge la punctul de belvedere Kohtuotsa. Citisem despre punctele de belvedere la colega Alexandra Pușcașu. Mulțumesc, by the way! La numărul 10 e un felinar foarte fain care parcă mă duce cu gândul la 10, Downing Street din Londra și apoi în capătul străzii nu prea îmi dau seama unde am ajuns. Punctul de belvedere este o terasă pietruită de unde se vede partea nordică a orașului, spre port. Exact așa cum scria și Alexandra, tare greu este să găsești măcar 10 secunde să poți face și tu câteva cadre. Trebuie să aștept minute bune până când prind un pic liber la balustrada de piatră. Doar câteva unghiuri și gata. Revine lumea și eu sunt fericit că am prins momentul. De acum am de încarcat un pic acumulatorul de la bateria externă să pot face poze mai departe. Stau un pic doar să admir și cumva fac dreapta pe aceeași stradă pe care am venit.
Cezar, move on! As I didn't orientate earlier in a good manner, now I know which street goes where and go on Kohtu street to the view point Kohtuotsa (viewplatform). I read about the view platforms on Alexandra Pușcașu's blog. Thanks, by the way! At number 10 I see a very fine street lamp reminding me of 10, Downing Street from London and at the end of the street I don't orientate. The view platform is a stone platform wherefrom you can see the nordic part of the city to the harbour. As Alexandra was writing, it is hard to find 10 seconds for a few frames. I have to wait some minutes for a free place at the railing. Some angles and that's it! People are coming back and I am happy to have my moment. Now I have to recharge my phone battery with the external battery for more picture. I stay for a few minutes just to admire the landscape and turn right on the same street I came.
Pe strada Toom Rüütli la numărul 10 este clădirea în care în 1901 și 1940 a funcționat fabrica de vinuri Luscher&Matiesen. În 1904 aici s-a deschis și prima fabrică de suc de fructe din Estonia.
On Toom Rüütli street at number 10 we see the building where between 1901 and 1940 functioned the wine factory Luscher&Matiesen. In 1904 the first estonian juice factory was opened here.
Revin pe străduțe până pe Pikk Jalg cu ideea de a coborî spre biserica Sfântului Nicolae (Niguliste Kirik) unde știam de un concert. Până la Pika jala Väravatorn (Long Leg Gate) dau de Lühikese jala Väravatorn (Short leg gate). Turnul făcea o legătură scurtă pentru pietoni între partea de jos a orașului și Toompea. A fost construit în 1454-1456 și din amonte putea fi închis cu o ușă ale cărei urme încă se mai văd. Cobor prin pasajul scurt și interesant și mă îndrept spre biserica dorită. Cum aflu că trebuie să plătesc pentru acel concert, motivez că nu am bani scoși cash și că revin după ce scot. Doar că asta nu se va întâmpla... Mai explorez străduțele în pantă, dau și de patinoarul din orașul vechi (din spatele bisericii), ajung pe la piața de Crăciun și în piațeta Suurgildi și pe strada Puhavaimu cobor spre Vene și apoi spre hostel. Pentru prima seară am văzut destul. Ah, uitasem, am trecut și pe la (cred că) singurul magazin alimentar din orașul vechi de mi-am luat ceva mâncare de seară. La hostel mai schimb câteva vorbe cu cei de pe acolo și spre seară am surpriza neplăcută să îmi sparg ecranul de la telefon. Mi-a căzut din patul de sus unde dorm eu! Trebuie să mă descurc cu el așa, nu am ce face!
Back on the streets to Pikk Jalg with the idea of going down to St. Nicholas church (Niguliste Kirik) for a concert. Down to Pika jala Väravatorn (Long Leg Gate) I see on the right Lühikese jala Väravatorn (Short leg gate). The gate/tower made a shorter pedestrian connectionbetween the lower town and Toompea. It was built in 1454-1456 and from the upper side it could be closed with a wooden door which proof we can see now. I follow the short passage and head to the desired church. As I have to pay for the concert, I say that I don't have cash and come back after having it. This won't happen... I explore the sloped streets, find the skating ring behind the church, reach the Christmas market and Suurgildi square and on Puhavaimu street I go down to Vene and the hostel. Enough for the first evening. I was about to forget that I passed (I think the only) food market in the old city for some evening food. At the hostel I change some words with the colleagues and have the unpleasant surprise to break my phone's screen. It fell down from the upper bed where I sleep! I have to deal with it like this!
The landscape is amazing and I stay for a few minutes: I want to reach the orthodox cathedral Alexander Nevsky! I remember about Alexandr Nevski of Sofia and ”Sfânta Vineri” church near Moghioroș park from Bucharest quite similar to the bulgarian one. Near the platform I see a restaurant Livonia which remember me of the book ”A drama in Livonia” written by Jules Verne recently read. And further on is the souvenir shop ”Hansa Souvenirid”. Because Tallinn is a hanseatic city. As I am looking for infos for you, I know I got some recommendations to go to ”Olde Hansa” restaurant, more for atmosphere. I will show you imagies at the right time... The streets take me to the cathedral and because I didn't find the entrance on the first time, I reach Kubernerlaed garden (Governor's garden). Initially built in 1773 with the reconstruction of Toompea castle as governamental building, it was destroyed and rebuilt at the beginning of XIX century when it formed a single green area with the palace's gardens. For a few minutes I go to the orthodox cathedral for a pray. What can I do, being baptized as orthodox, I have a sensibility for orthodox services. Don't think about me as an extremist in church stuff, the words of the service means a lot inside. It doesn't matter the language (russian here). When you hear "Gaspadin" ant the tonality of the words, you knw they sing a pray, they read from the Bible or they ask God for mercy. It is so true that I don't agree with some practices (I don't see a problem in taking pictures or filming even when people pray, if you know how to press the button and not attract the believer's attention, it seems quite ok. At the big christian events - baptize and marriage they film and take a lot of pictures and I ask if in these moments divinity is not disturbed by the foto-video stuff?)
Cezar, move on! As I didn't orientate earlier in a good manner, now I know which street goes where and go on Kohtu street to the view point Kohtuotsa (viewplatform). I read about the view platforms on Alexandra Pușcașu's blog. Thanks, by the way! At number 10 I see a very fine street lamp reminding me of 10, Downing Street from London and at the end of the street I don't orientate. The view platform is a stone platform wherefrom you can see the nordic part of the city to the harbour. As Alexandra was writing, it is hard to find 10 seconds for a few frames. I have to wait some minutes for a free place at the railing. Some angles and that's it! People are coming back and I am happy to have my moment. Now I have to recharge my phone battery with the external battery for more picture. I stay for a few minutes just to admire the landscape and turn right on the same street I came.
On Toom Rüütli street at number 10 we see the building where between 1901 and 1940 functioned the wine factory Luscher&Matiesen. In 1904 the first estonian juice factory was opened here.
Back on the streets to Pikk Jalg with the idea of going down to St. Nicholas church (Niguliste Kirik) for a concert. Down to Pika jala Väravatorn (Long Leg Gate) I see on the right Lühikese jala Väravatorn (Short leg gate). The gate/tower made a shorter pedestrian connectionbetween the lower town and Toompea. It was built in 1454-1456 and from the upper side it could be closed with a wooden door which proof we can see now. I follow the short passage and head to the desired church. As I have to pay for the concert, I say that I don't have cash and come back after having it. This won't happen... I explore the sloped streets, find the skating ring behind the church, reach the Christmas market and Suurgildi square and on Puhavaimu street I go down to Vene and the hostel. Enough for the first evening. I was about to forget that I passed (I think the only) food market in the old city for some evening food. At the hostel I change some words with the colleagues and have the unpleasant surprise to break my phone's screen. It fell down from the upper bed where I sleep! I have to deal with it like this!
