I don't know what I did in the morning and the evening is closing (14.20) and look at the sky.
După ce e întuneric de-a binelea, le spun colegilor că ies la o scurtă plimbare pe lângă Kiilopää. Doar aș vrea să urc pe drumul de snowmobil din stânga dealului Kiilopää, cel mai înalt din zonă. Mai fusesem pe el până la totem o dată și cu altă ocazie până la vârf cu o altă colegă franțuzoaică pentru poze la auroră (ce bine că scriu, deja încep să mi se amestece în minte nopțile în care am văzut aurora).
Trec prin poarta spre parcul național și fac stânga spre Luulampi. Deocamdată sunt pe poteca comună Ahopää și Luulampi. E ușor fiindcă merg pe drumul de snowmobil și peste 400 de metri se separă cele două poteci tematice. Cum spre Luulampi pe drumul direct (denumit Ahopää) nu sunt urme făcute și zăpada îmi trece de genunchi, aleg poteca tematică Luulampi care mă urcă pe lângă dealul Kiilopää. Ar trebui să vă descriu condițiile meteo ca să vă dați seama cum este. Nu ca să mă dau mare (cum mi-au spus unii), ci ca să înțelegeți cum este aici: noapte, lună plină, viscol, undeva pe la -17...-19 grade! Cu toate astea nu am nevoie de frontală (o am pe frunte!) și trebuie să mă mișc continuu!
Asta și fac pentru următorii 1.8 kilometri și ajung la intersecția Marianne de unde la 700 de metri la dreapta este locul panoramic de pe vârf. Așa că... două trei poze și la dreapta! Sub lumina lunii!
After getting dark completely I tell my colleagues that I go out for a short walk around Kiilopää. I only want to go up on the snowmobile track on the left of Kiilopää fell, the highest around. I walked one time to the totem and another time with a french colleague to the top for northern lights (it is so good to write, I already begin to mix the northern lights nights in my mind :D!).
I pass the enter gate of the national park and turn left to Luulampi. For the moment I am on the common trail Ahopää and Luulampi. It is easy because I am walking on the snowmobile track and after 400 meters the two thematic trails split. As the direct trail to Luulampi is full of snow (it is called Ahopää), I choose the thematic trail Luulampi which goes up around Kiilopää fell. I should describe the meteo conditions. Not to emphasize myself (as some said), but to understand how it is here: night, full moon, blizzard, around -17...-19 degrees! I don't need a headlamp (I have it on my forehead!) and I have to move continuously!
So I do for the next 1.8 kilometers and reach Marianne cross wherefrom in 700 meters to right I should reach the panoramic view of the top. So... 2-3 pictures and move to right! Under the moon light!
Panta devine din ce înclnată, prin viscol merg de la un stâlp la altul (adică piloni de fier de circa un metru înălțime cu căciulă de zăpadă viscolită) și peste vreo 25 de minute ajung la panoul informativ de lângă vârf. Îl recunosc, fac stânga și în câteva minute sunt pe vârf. Nu se vede nimic, doar știu eu că am ajuns aici!
The slope is steeper and steeper, I walk through the blizzard from a pile to another (iron piles around one meter high with a cap of winded snow) and in about 25 minutes I reach the info panel near the top. I recognize it, turn left and in a few minutes I am on the top. We see nothing, I know that I am here!
De aici poteca îmi este binecunoscută, indiferent de condițiile meteo. În plus am urme mereu fiindcă e cel mai scurt drum din stațiune până aici. Așa că, prin feeria iernii cobor în vreo 40 de minute până la poarta parcului național.
The path is well-known now, no matter what the meteo conditions are. And I always have track because it is the shortest way from the village to the top. So, in the fairy of the winter, I go down to the gate of the national park.
De pe panourile informative vă spun câte ceva despre poteca tematică Kiiruna și despre mesteacănul endemic.
Bine ați venit (tervetuloa)! Poteca găinușei de munte (kiiruna) ne duce spre vârful dealului Kiilopää. De aici coboară la baza dealului și se întoarce de-a lungul pârâului Kiilo-oja. Dealul oferă o belvedere a întregului parc național. Mediul este foarte dur, vânturile bat tot timpul în câmp deschis. Pe drum aflăm despre floră și faună. Mesteacănul de Kiilopää se găsește doar pe dealurile Kiilopää și cele din apropierea Saariselkăi. Are trunchiul gros și întortocheat și frunzele mai mici decât cele ale mesteacănului de munte. Datorită înălțimii reduse poate crește pe dealuri mai înalte decât fratele său. Nu rezistă până spre vârful dealului dominat de iarbă și izvoare. Se poate auzi cântecul multor vrăbii.
We can read some info inthe info panels about the kiiruna thematic trail and the endemic birch.
Welcome (tervetuloa)! The ptarmigan's trail (kiiruna) takes us to the top of Kiilopää fell. From here it takes us down at the base of the fell ant turns back on the Kiilo-oja brook. The fell offers a belleview of the entire national park. The environment is very tough, the wind blows all the time in open field. On the way we find info about flora and fauna. The Kiilopää birch is found only on the fells of Kiilopää and Saariselkä. It has a thich twisted trunk and the leaves smaller than of mountain birch. Due to the low hight it grows higher on the fells than his brother. It doesn't resist up to the top dominated by low grass and springs. We can hear the song of sparrows.
La intrarea spre recepție avem niște faine statui din zăpadă sau gheață, una din ele reprezentând faimoșii Moomins finlandezi :)!
At the entrance of the reception we have some fine snow or ice statues, one of them representing the famous Finninsh Moomins :)!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu