Lacul Vacaresti, constructie care acum 30 de ani se dorea a servi drept lac de agrement sau de protectie impotriva inundatiilor (facand parte din sistemul hidrologic al Dambovitei), a fost lasat uitarii de catre mai marii Bucurestiului. Si cu siguranta e mult mai bine! Despre lacul Vacaresti, istoria lui si ceea ce este acum se tot vorbeste in ultimul timp in documentare in revista National Geograpic Romania, la televiziuni, in programele politice (o cunosc pe Simona Cretu de ceva timp si din experienta pot spune ca se agita mult pentru mediu), pe grupurile de discutii online de profil , in cercurile stiintifice si nu in ultimul rand pe blogurile unor buni prieteni. Cu siguranta si in ale locuri si nu stiu eu! Ca urmare eu nu voi da prea multe detalii si ma voi limita doar la impresia personala.
Conditionat de vreme (ploaie) si ambitios sa ajung in acest sfarsit de saptamana "pe balta", il sun pe Andrei Berghes (autorul blogului mentionat) si il intreb mai multe detalii despre acces spre lac. Si chiar ma intreba cand merg ca ar merge si el! Convenim sa ne intalnim la 17.15 si sa exploram un pic potecile dupa o gura de bere! Zis si facut!
La 17.30 intram pe balta puti nmai la sud de complexul Asmita si gasim poteci pe care nu mai fusese nici Andrei. Prima impresie e covarsitoare. De pe malul digului vad delta orasului, un paradis verde plin de arbusti, iarba inalta, stuf, copaci incolaciti in toate directiile, multe mlastini, cantece de pasari si de broaste, zboruri razante pe care nu te saturi sa le urmaresti! Parca nu as mai fi in Bucuresti! Ce blocuri, ce claxoane, ce injuraturi, ce praf, ce mizerie! Toate sunt acum in spatele digurilor! Aici nu mai vezi decat apa, noroi, stuf, pasari ce incanta bucuros timpanele, nuante de verde cat se poate de diverse, trepte de galben-portocaliu ce coboara din razele soarelui, poteci ascunse in desisul stufului! Andrei imi propune ca pentru prima data sa mergem pe ulita principala ce leaga colturile de la targul de masini Vitan (nord-est) si mall-ul Plaza (sud-vest). Pana acolo e cale lunga caci exploratorul din mine se avanta pe unde e mai stramt si mai necunoscut! Chiar si pentru Andrei care de ceva timp tot vine pe aici! Mergem pe o poteca spre sud spre adaposturile "clanului de Mall" si apoi spre est ne afundam in stuf. Curand stuful ne trece de cap si urca pana pe la trei metri inaltime! Gasim intersectii de poteci, ne furisam prin stuf pe langa balti pana ajungem la un adapost sub o salcie creata. Noroc ca nu e proprietarul aici ca nu stim cum ar fi reactionat! Trecem de adapost pana ce poteca se pierde in toate partile in mlastina. Asa ca ne intoarcem si ne infundam curand intr-o alta poteca in alte intinderi de apa furisate prin stuf.
"Hai sa ne intoarcem si sa mergem pe drumul principal!"
Cumva intram pe o alta poteca si calea ne e inchisa repede de o trecere fara scapare: desi e un pod din crengi de salcie, sub greutatea noastra acestea intra in apa pana aproape de glezne. Hai sa nu ne udam acum, venim alta data cu cizme de pescar! Gasim alta solutie de intoarcere la drum si apoi la digul de langa complexul de blocuri Asmita. Nu il las prea mult pe Andrei sa mearga spre capatul drumului (intrarea propusa de el pe blog) si revenim in plapuma de iarba pe o poteca printre bucati de beton: "ruinele cetatii BUCUdava" :D! Evident ca nu a existat aceasta cetate nicaieri in zona! E doar inventia mea de moment! Printre alte laculete ajungem la drumul al mai mare, ma opresc mereu la pozat in stanga si-n dreapta si printre lacul cel mai mare si desisul prin care ne-am plimbat mai adineaori ne indreptam spre coltul sud-vestic al lacului. Izvoarele naturale mentin acest mini-paradis acvatic si il lasa sa se dezvolte natural, asa cum numai susurul apelor si armonia Gaiei poate sa faca! Cateva poze la ultimele lacuri si la apus si iesim printr-o spartura din gardul metalic pe soseaua Oltenitei. Buna de stiut pentru alte variante de traseu!
In spatele nostru inainte sa iesim pe dig se vede salba de lacuri si laculete care formeaza ecosistemul unic in Bucuresti si care ma atrage intr-o alta iesire eventual cu o barca (daca oi gasi)!
E minunat sa avem acest coltisor de delta chiar langa casa! Orice s-ar face, pastrati-l asa cum este si cel mult un podet de lemn si cateva observatoare sunt suficiente! Asa cum am gasit un observator langa Sandnes, Norvegia pe lacul Stokkalandsvatnet (vedeti doua detalii aici: poza 1, poza 2)! Iarasi trebuie sa luam lectii de la norvegieni in protectia, conservarea si respectul pentru Natura!
Uite ce avem in mini-delta "dintre blocuri":
L-am vizitat acum vreo 10 ani, curios ce-o fi după malul de pămînt care se vedea din tramvai, pe calea Văcăreşti.
RăspundețiȘtergereMersul prin stuf, înconjurat complet de acesta, fără repere cardinale şi fără să ştii pe unde va apărea smîrc adînc mi-a dat senzaţia foarte apropiată parcurgerii abruptului Bucegilor.
Merita revizitat si umblat prin stuf cat mai mult. Atata timp cat mai este si sper ca nu va fi distrus de cine stie ce proiect maret. Eu voi reveni cand se vor opri ploile!
RăspundețiȘtergere1.Dreptul de proprietate este principalul drept real şi de fapt ocupă locul central în cartea a doua „Drepturile reale”. Dreptul de proprietate de proprietate mai este considerat ca fiind cel mai complet drept real, fiindcă întruneşte în mâinile proprietarului toate atributele acestui drept şi anume dreptul de posesiune, dreptul de folosinţă şi dreptul de dispoziţie.
RăspundețiȘtergereDreptul de proprietate este acel drept subiectiv ce conferă titularului exercitarea în putere proprie şi în interes propriu a atributelor de posesie, folosinţă şi dispoziţie asupra bunurilor sale
Proprietatea poate fi privată sau publică Acolo nu sunt exproprieri - exproprierea - Proprietatea în cauză trebuie să fie egală ca valoare atât pentru proprietarul bunului cât și pentru cel ce dorește să îl deposedeze Acolo este proprietate privata. Dreptul de proprietate privată este definit ca dreptul real principal care conferă titularului său atributele de posesie, folosință și dispoziție asupra bunului apropriat în formă privată, atribute care pot fi exercitate în mod absolut, exclusiv și perpetuu Nu exista nici un document de expropriere!! Proprietarilor nu le este respectat nici dreptul de proprietate nici dreptul de folosinta al proprietatilor. Ce inseamna drept de folosinta:
Atribut al dreptului de proprietate, constand in posibilitatea titularului acestuia de a intrebuinta in interesul sau bunul care ii apartine si de a dobandi produsele si veniturile obtinute din utilizarea lui. Ce a facut regimul comunist in frunte cu Ceausescu se numeste Nationalizare. Ce au facut regimul democrat in frunte cu toate guvernele de la revolutie pana la azi se numeste - nerespectarea dretului de proprietate - si ce vor ce vrea sa faca guvernul de astazi si ONG-urile cred daca consultati un avocat - atunci se va numi INFRACŢIUNI CONTRA DEMNITĂŢII
Art. 220 Tulburarea de posesie
Ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, a unui imobil aflat în posesia altuia, fără consimţământul acestuia sau fără aprobare prealabilă
Salut Lisa!
ȘtergereDupa cum ai vazut in articol, eu mi-am expus parerea personala. Nu am insistat si nu insist pe aspectele juridice fiindca de asta se ocupa cei de la primarie si din tribunale/judecatorii. La fel nu stiu care e situatia legata de despagubiri/expropieri etc in balta Vacaresti. Pentru asta te rog sa iei legatura cu Simona Cretu (www.terraecologica.ro si actual consilier in Primaria Capitalei) si poti purta cu ea o discutie mai aprofundata juridic.
Eu am vazut si vad mereu unul din cele mai importante lucruri pe care le avem in viata: dreptul la Natura! Pe langa asta as putea sa mai adaug conservarea Naturii, protejarea Naturii, egalitatea, libertatea de miscare si bunul simt (aplicat din toate partile!).
Eu iti multumesc pentru explicatiile juridice date mai sus si sunt sigur ca folosesc unora.
O intrebare am: in toata legislatia romaneasca exista vreo lege de genul celei nescrise scandinave allmennenreglen: oricine are dreptul sa mearga pe coasta sau pe munte atata timp cat locul respectiv nu are cultura in productie?
Cu stima,
Cezar