Florei 20-21.11.2021

În acest weekend îmi doresc să merg la Florei. Răspund ”la apel” Laura și Emil. Îl iau pe Emil din gară (Ploiești sud) și după un mic dejun sănătos pornim la drum. Ne e arhi-cunoscut drumul: DN1 - Comarnic - Secăria. Revedem cu drag frumosul segment de la Comarnic încolo și ne oprim în punctul cel mai înalt al drumului pentru o pauză și un sandwich. Mai departe coborâm în Secăria și știm drumurile care ne duc în apropierea terenului de fotbal, într-o parcare de lângă ultimul magazin (acum închis). 

Ne punem bocancii și rucsacii în spate și pornim la deal. Pentru Laura e prima dată pe aici. Eu și Emil am mai fost de câteva ori. Printre tufe de cătină, arbuști țepoși și un curcubeu larg urcăm prin culori faine până la izvor și de aici facem stânga spre stâna Florei. Cumva ratăm deasupra ei intrarea printre arbuști și avem parte de o scurtă explorare până revenim la unul din pinii din potecă. La ora 16.00 ajungem lejer la refugiu și avem timp destul până se întunecă și după. Focul fain din sobă contribuie la o atmosferă extrem de faină! Mulțumesc, prieteni!

A doua zi nu ne grăbim fiindcă avem drum scurt de făcut. Așa că ne bucurăm de liniștea muntelui și razele soarelui. Din păcate nu găsesc cu Emil poteca spre unul din izvoare și, după ce povestim cu doi turiști care erau în trecere, facem curățenie și undeva după ora 15.30 pornim la drum spre izvorul de sub paltin. Pentru asta coborâm pe drumul format de ATV-uri pe sub stână. După vreo sută de metri Emil își dă seama că și-a uitat bețele la refugiu. Așa că se întoarce să le ia și noi mai adunăm ceva măceșe sau merișoare pentru ceai. Revine la noi și coborâm la izvorul de sub paltin. E funcțional și, ca de obicei, am senzația că nu există acel izvor... Refacem rezerva de apă, mai coborâm printr-o poiană lungă, pe lângă o stână și facem de două ori stânga printre niște garduri pentru a prinde un drumeag în direcția dorită. Intuim mereu direcția pe înserat (un apus foarte calm și liniștit/or) și vom ieși chiar în capătul uliței unde ne este mașina. Încă o dată mulțumesc prietenilor și pornim la drum spre casă (de data asta cu oprire la Ploiești Vest de unde Emil ia un tren spre București).