În ultimele zile ale săptămânii trecute în București au fost mai multe evenimente interesante. Unul din ele este Festivalul Ambasadelor unde am reușit să ajung vineri după prânz (și serviciu)... S-a desfășurat în patru locații, intrarea din Orășelul Copiilor de la Palatul Copiilor părând cea mai interactivă (și în exterior) (parcul Lumea Copiilor - mari și mici, adaug eu)...
În drum sunt dezamăgit că au dispărut multe țâșnitori și chiar mă bucur când în spatele roții mari dintre Orășelul Copiilor și Palatul Copiilor este o fântână amenajată pentru public. A fost construită în 2013, poartă numele Mariei Tănase și am înțeles că ar scoate apă de la circa 200 de metri adâncime... Am băut și eu și e foarte bună (dovadă și buletinul de analiză de la Apa Nova). Statuile din bronz din jurul fântânii sunt foarte ingenioase și inspirate...
La standul Malaeziei găsesc o prietenă cu care stau la povești, la cel al Indiei schimb amabilități și iau materiale interesante... La cel al Ciprului sunt invitat pe baza unui bilet extras să iau o prăjitură cu brânză specifică și un suc uimitor de rece și bun (nu au frigidere pe aici). Curios din fire, obțin și o hartă a Ciprului care nu intra în biletul meu :D... De la standul Iordanului sau al Marocului iau ceva materiale, primesc o prăjitură-invitație care mă duce la standul Spaniei... La standul chinezesc o frumoasă fată cântă la un instrument specific (la standul indonezian sau la cel sirian studiez o ceteră și alte instrumente de cântat)... Standul algerian mă oprește pentru câteva poze și aranjamente de îmbrăcăminte... Lebedele albe și negre încântă centrul locului cu plutitul lor lin... La standul Siriei fotografiez un vas de suus (sirop de tamarind) cu care un vânzător mobil servește în pahare sucul (doar acasă, nu și aici :D)... Pe lângă standurile Africii de Sud sau al Statelor Unite trec fără să mă opresc... La standul turcesc am ceva prieteni cu care schimb câteva vorbe... Un palestinian ne explică în română pierderile teritoriale pe care le-a suferit tatul său de-a lungul anilor (nu prea mulți)... La centrul rus de știință și cultură sunt multe activități pentru copii și primesc invitații de studiu la centru (pe o broșură văzusem figura regelui Mihai I al României și m-a intrigat cumva - e vorba de activitatea României din al doilea război mondial)... La standul Pakistanului întreb dacă există spectacolul schimbării gărzii și la granița lor (pe partea pakistaneză, căci pe cea indiană este și eram aproape să asist și eu la spectacol acum un an și jumătate) - faini oameni și îndatoritori, cum tot dau de cuvântul ăsta în ultima vreme -... La standul marocan văd niște cuțite specifice țării, foarte asemănătoare cu sikka dace sau indiene (Punjab, sikh) - aici se numesc koummya... Bineînțeles că termin vizita cu standul românesc unde se va servi înghețată din butoi sau mâncăruri tradiționale românești. Nu lipsesc iile și brăcinarii, preșurile și cuptoarele ardelenești din metal...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu