luni, 18 mai 2015

Alegeri în Noaptea Muzeelor 16.05.2015

Mare eveniment anual în țară: Noaptea Muzeelor! În București sunt vreo 30 de locuri în care poți merge gratuit, o parte muzee, alta galerii de artă. Cum știu din anii trecuți, e mare aglomerație și caut cu câțiva prieteni locuri ceva mai aerisite... Cum promisesem de Florii că voi reveni în Muzeul Satului pe 15 mai (e ziua muzeului), drumul merge întâi aici :D prin Herăstrău! Mergem trei prieteni, Simona, Adrian și cu mine!

Intrăm în muzeu pe la intrarea de după insula trandafirilor și tot ne învârtim spre ieșirea principală...
 Căsuța cea mai veche cu geamuri din bășică de vacă (la origine)
 Privire în sus
 Femeie sau viță de vie?
 Oleacă pe prispă
 În liniște
 La mal de cherhana
 Pictură exterioară de acum 250 de ani
Fiind și târg, o inspirată creatoare de bufnițe-măști cu simboluri ascunse ne povestește viața ei, lipsa inițială de credință că ea ar putea face ceva artistic (de formație inginer electronist) și cu încurajarea soțului a scos din rugăciunea mâinilor niște minuni. Priviți la serafimul de mai jos lucrat în fir de păr... Cuvintele ei ajung direct de la suflet la suflet...

Fiindcă statul nu are grijă de muzee și le duce spre degradare (ca de altfel cam tot ceea ce încurajează), muzeele protestează prin acoperirea unui exponat important...
La ieșire Simona are treabă, pleacă spre casă și noi ar trebui să ajungem în parcul Carol la festivalul luminii. Va fi o mare aglomerație și de fapt întâlnirea noastră și drumul acolo au avut un sens ocult (am mers cu Adrian și cu o altă prietenă Adriana). Până atunci hai la un alt muzeu care e aproape și unde nu am ajuns până acum: muzeul de artă medievală/veche apuseană Dumitru Minovici. Întâi sunt dezamăgit fiindcă eu credeam că este în vila Minovici și îl descoperim la câteva numere mai încolo pe aceeași stradă... 

Simboluri pe exterior, simboluri pe interior... Multă frumusețe și mister medieval...








Ne întâlnim cu Adriana aproape de parcul Carol, e prea aglomerație ca să poți înțelege ceva din lampioane și din cutiuțele de hârtie cu lumânări (două atitudini diferite, eram dezamăgit să fie doar prima...) Oricum nu știu cum trece timpul ca mult după miezul nopții ajungem pe la fântânile de la Unirii și apoi acasă...


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu