Emil îmi propune o plimbare într-o pădure pe care o ochisem amândoi de mult: pădurea Roșu! Până să mă întâlnesc cu el sâmbătă, dau o raită prin balta/delta Văcărești. Chiar întreb de observatorul din blocurile construite în apropierea bălții/lacului Văcărești și mi se spune că se poate merge doar cu programare prin e-mail... Prin stuful și printre petele de apă mă bucur de muzica păsărilor și de vreo jumătate de oră la vorbă cu un pescar venit ocazional... A prins un bibănuț și întâmplător un somn african mic într-o plasă prinsă și ea în algele dinspre marginea bălții... Îi dă înapoi apei, nu ai ce face cu peștișori de 7-8 centimetri :D! M-am bucurat de trecerea prin câteva bălți fiindcă am fost în sandale :D (până acum nu trecusem pe acolo fiind încălțat cu bocanci sau altceva ce se poate usca mai greu)!
Traversez Bucureștiul cu metroul până la stația Păcii de unde merg cu Emil Engel spre pădurea dorită... Printre grupuri de tineri, poteci afundate în verdeață și ceva fum de grătare (nu am auzit muzică tare!) ieșim spre canalul Roșu (prin ”pură întâmplare”)...
Până la canal ocolim iazul de decantare 3 și pe digul dintre iazurile 2 și 3 ajungem pe malul canalului.
Intru puțin până la gura de scurgere în canal și apoi ne întoarcem spre păduricea din iazul 1.
Mă tentează și Emil nu vrea să intre în pădure. Pământul poate fi moale... Eu intru puțin în cercetare prin păduricea deasă, mă furișez printre copacii tineri și foarte apropiați, ies pe canalul de scurgere la lumină și dau într-o zonă sterpă. A fost apă de curând aici, acum parcă aduce a pământ arabil în care nu s-a intrat de cel puțin o lună... Prin stuf ars ies iarăși la canal și revin la strada asfaltată de unde Emil urcase pe platoul intermediar spre case.
Coborâm la asfalt și trecem pe lângă frumoasa și bine-utilata baza sportivă din Chiajna. Frumos că accesul la meciuri e gratuit și acum noi putem merge liber până în tribune și chiar la tribuna presei... Nimeni nu întreabă de sănătate :D...
Trecem podul peste canalul Roșu și intrăm în parcul de copii și grădina zoologică fără taxă de intrare! În parte sunt animale folosite la circul Globus și îmi par destul de triste și chinuite, chiar dacă spațiul alocat fiecaruia este destul de mare. Mai jos aveți câțiva din locuitorii grădinii zoologice... Nu vă arăt leul de 200 și ceva de kilograme, leoaica leneșă sau puii fiindcă nu i-am putut surprinde fără plasa de protecție ;)!
Spre apus rămânem la o bere la terasă și apoi spre casă...
Duminică mergem pe alte bălți bucureștene sau prin zone mai sălbatice (Plumbuita și Petricani) și de acolo nu am poze (în schimb ceva bălăceală în apă cu picioarele, câteva căpușe, câteva gogoși, treceri pe lângă ”copacul securist” și înserare în iarbă tot prindem!)...
