Începem construcţia refugiului din şaua Floreiului sub ideea celor de la "Om pe Munte". Eu mă ofer voluntar şi ajut cu ce pot, ca şi ceilalţi. Unii sunt profesionişti, alţii doar amatori. Contează că, aşa cum în anii '70 au muncit cei de la cercul de turism "Floreiul" Comarnic pentru a ridica refugiul prin voluntariat (puteţi citi povestea aici), vom ridica şi noi refugiul-şcoală şi ne dorim să îl inaugurăm la aceeaşi dată, 23 decembrie, cum a fost inaugurat primul refugiu din şaua Florei. Deocamdată suntem în etapa de săpare a fundaţiei (n.r. la 1 octombrie 2017 fundaţia este gata şi o parte bună din materiale sunt deja în Comarnic pregătite pentru a fi duse sus "în şantier"). Aşa că acum vedeţi câteva poze de la pregătirea cofragului, de la focul de sâmbătă seară (şi foc de lemne şi cel de pe cer!) şi apoi câteva dintr-o plimbare solo de duminică dimineaţă. Urmează diferite etape ale refugiului şi alte şi alte seri...
Eu aleg să dorm lângă foc. Nu îmi e frică de animale, doar avem un câine cu noi. Doar o singură dată mi-a făcut surpriza să mă lingă pe faţă şi nu mă aşteptam. Următoarea poză este dinainte de răsărit, spre dimineaţă am adormit chiar când a răsărit soarele şi Bianca făcea de pază lângă foc...
Cum dimineaţă nimeni nu are chef de plimbare, pornesc pe nişte poteci spre valea Răzoarelor, urc apoi spre vârful Doamnele şi cumva cobor pe cealaltă parte pe la drumul care urcă din Secăria. Chiar întâlnesc nişte localnici şi le admir locurile. Parcă ar fi un colţ de Elveţie din ţara noastră. Sunt multe astfel de locuri. Doar câteva ştiu eu: valea Arieşului, zona Râmeţului, zona de sud a Banatului, munţii Poiana Ruscă, zona Muntelui Băişorii pe unde se desfăşoară Maratonul Apuseni, zonele joase din Apuseni sau din munţii nordului, obcinele bucovinene sau dealurile subcarpatice moldovene, dealurile vrâncene sau cele buzoiene, mai toate drumurile şi satele de pe Drumul Vinului, Subcarpaţii dintre Slănic Prahova şi valea Prahovei (Secăria şi Pietriceaua îmi sunt mai cunoscute, am mai făcut şi alte traversări între sate), zona de mijloc a judeţului Dâmboviţa, Subcarpaţii getici sau dealurile mehedinţene, zona Rucăr-Bran... Aaa, doar prin dealurile subcarpatice mehedinţene din lista de mai sus nu am ajuns...
Uite aici era fostul refugiu, cel al cărui urmaş îl vom ridica noi!
De adăugat că fiecare din cei care au fost acum şi care vor mai veni sunt nişte oameni fantastici, cu mare suflet şi dăruire şi garantat va ieşi un lucru extraordinar!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu