Dimineață... Momente zen... Nu mai contează orele... Azi avem amândoi chef de plaja Tagharte. Ștefan de baie, eu de explorare. Așa că mergem amândoi în piațeta Moulaiy Hassan, ieșim din medina și intrăm prin capătul plajei.
Morning... Zen moments... Time doesn't matter... We both have mood for Tagharte beach. Ștefan for bath, me for exploring. So we both go to Moulaiy Hassan place, go out of medina and enter the beach.
Plaja are puțin nisip și, dacă vă uitați pe Google Maps, era mult mai îngustă. Ca urmare este destul de puțin nisip uscat, sub e un strat de nisip ud și tare și probabil destul de aproape e și piatră. Punem hainele aproape de apă și Ștefan intră în apă. E în regulă să merg la plimbare și să lase hainele aici. Sunt câțiva băieți care joacă volei, sunt alții care aleargă, sunt femei îmbrăcate în burka (mai puține decât pe plaja de ieri), plaja e aerisită... Se văd insula mică a Essaouirei și insula Mogadorului în larg cu niște ruine pe ele. Am citit că ruinele sunt din perioada feniciană.
Plaja se află în Essaouira modernă, nouă, în afara medinei. Ai impresia că sunt două orașe diferite aflate la mare depărtare în timp și aproape ca distanță. Dovadă niște imagini de mai jos cu cămile (cămiloi) și clădiri albe și curate în fundal.
În zare văd niște ruine și mă întrept într-acolo. Pe drum trec pe lângă postul de salvamar, pe lângă cei care își întind parapantele în vânt, pe lângă zona unde se închiriază cămile, pe lângă cei care călăresc cai înalți și curați, pe lângă ATV-iști ce brăzdează nisipurile plajei, pe lângă surferi, pe lângă kitesurferi... În zare se vede un șir de cămile care merg agale. Cu siguranță proprietarul le-a scos la plimbare :)! Cu cât înaintez, medina pare tot mai departe în spatele meu. Chiar dacă e lume pe aici, simt că mă depărtez de civilizație spre pustietate. Și tare îmi place atmosfera caldă și toridă sub turbanul berber. Las pe stânga o zonă mai pietroasă unde a fost o mlaștină, dovadă stolul de pescăruși adunați aici. Mă apropii de ruinele țintite de la început.
The beach has little sand and, if you look on Google Maps, it was more narrow. There is a small layer of dry sand, then a layer of wet, hard sand and, probably very close, the rock layer. We put the clothes close to water and Ștefan goes for a bath. It is ok for me to go for a walk and for him to let the clothes here. There are some boys playing volley, others are running, there are women dressed in burkas (less then on the other beach), the beach is airy... We can see the small island of Essaouira and the island of Mogador with some ruins on them. I read that they are from phoenician times.
The beach is situated in modern, new Essaouira, out of medina. It feels like there are two different cities, far away in time and close as distance. As a proof you can see some images lower with camels (male camels) and white, clean buildings in the background.
There are some ruins at the horizon and I head to them. On the way I pass beside the lifeguard point, the ones practicing paragliding, the area with camels, the area with high, clean horses, the ATV riders letting signs on the beach, surfers, kitesurfers... There is a line of camels walking slowly in the horizon. For sure the owner took them for a walk :)! As I walk, medina seems to be more far behind me. Even with some people around, I feel like going out of civilization to wilderness. And I love the hot atmosphere under the berber turban. On the left I pass a rocky area which used to be a swamp, with some gulls gathered here. I get close to the ruins targeted at the beginning.
La momentul acela nu știam ce este și eram fascinat. Se vede că sunt ruinele unei vechi construcții, se văd găuri unde intrau piloni sau bare de lemn groase. Citind ulterior pe internet (sursa sursei), aflu despre ce e vorba. Astfel construcțiile făcute de sultanul Sidi Mohammed ben Abdallah și distruse în sec. XVIII aveau trei fortărețe de apărare: Borj el Bermil pe insula mică a Essaouirei, Borj el Assa pe insula Mogadorului (cele despre care am scris mai sus) și Borj el Baroud sau Borj el Oued aflat la gura de vărsare a râului Oued Ksob. Acesta servea ca depozit de praf de pușcă situat undeva între Bab Marrakech și Sidi Mogdoul. A fost construit pe ruinele unei forărețe vechi, probabil cartagineză și un ”megdul” fenician. A fost folosit ca far cu foc de lemne și a fost distrus în 13 ianuarie 1856 în urma unei inundații pe Oued Ksob. Se presupune că făcea parte din fortăreața feniciană de pe insula Mogadorului și că numele Mogador vine de la fenicianul ”migdol” care înseamnă turn de veghe.
Mă plimb printre ruinele vechiului far, mai urc pe câte una din ele, mă bucură imaginea unor francezi relaxați pe sub ziduri și a unor marocani sus de veghe pe ziduri, sar de pe un zid pe altul sau mă adâncesc între ruine, observ un proprietar cu cămile în trecere pe lângă ruine și le filmez și apoi fotografiez când cobor la nivelul nisipului... Imaginile poate spun mai mult decât cuvintele...
At that moment I didn't know what it was and I was fascinated. You can easily see the ruins of an ancient construction, you can see holes from the wood pylons or wood bars. By reading on internet (source of the source), I find out what it is about. Thus the constructions of sultan Sidi Mohammed ben Abdallah and destroyed in XVIII century had three defensive fortresses: Borj el Bermil on Essaouira small island, Borj el Assa on island of Mogador (the ones I wrote a few lines upper) and Borj el Baroud or Borj el Oued at the mouth of Oued Ksob river. This served as a store for gunpower situated somewhere between Bab Marrakech and Sidi Mogdoul. It was built on the ruins of an old fortress, probably Carthaginian and a Phoenician ”megdul”. It was used as a lighthouse with wood fire and destroyed in January, 13, 1856 in a flood on Oued Ksob river. It was supposed as a part of phoenician fortress on island of Mogador and that the name Mogador comes from the Phoenician ”migdol” meaning watchtower.
I walk between the ruins of the old watchtower, climb some of them, I am delighted by the imagine of some french tourists relaxed under the walls and of some Morroccans guarding the horizon from the top of the ruins, I jump from a wall to another or go deep between ruins, I observe a camel owner passing beside de ruins and film and take pictures of them when I go down to the sand level... Images say more than words...
Mă întorc pe plajă prin același peisaj zen de mai devreme, ies de pe nisip cam pe la mijlocul plajei, îmi curăț picioarele și caut ceva de mâncare în orașul nou. Nu găsesc ceva care să îmi convină ca preț și ingrediente (caut un falafel și nu găsesc pe nicăieri deși au în meniuri) și revin pe faleză până la capătul plajei pentru a ieși spre medina spre Bab Sbaa.
I turn back on the bach in the same zen landscape, go out of the sand at the middle of the beach, clean my feet and look for something to eat in the new city. I don't find something convenient as price and ingredients (I search for a falafel and I don't find it even if they have in menus) and go back on the walking seefront to the end of the beach to the Bab Sbaa gate of medina.
Înainte de poartă văd un afișaj de piatră unde este menționată prezența medinei în patrimoniul UNESCO: ”Essaouira este un exemplu excepțional de oraș fortificat la sfârșitul sec. XVIII, construit conform principiilor arhitecturii militare europene contemporane în context nord-african. De la fondare a fost un port comercial internațional major care leagă Marocul și ținuturile sale sahariene cu Europa și restul lumii.” Alături este un trenuleț turistic și panoul Școlii de Înalte studii economice, comerciale și inginerești și harta orașului.
Before the gate I see a stone monument mentioning the presence of medina in UNESCO patrimony: ”Essaouira is an exceptional example of a late XVIII century fortified town, build according to the principles of contemporary European military arhitecture in north-african context. Since its foundation, it has been a major international trading scaport, linking Morocco and its saharian hinterland with Europe and the rest of the world”. There is a touristic train nearby and the poster of High economic, commercial and engineering studies and the map of the city.
Intru în medina, mă mai plimb puțin pe străzi și la riad îl găsesc pe Ștefan. Ne mai odihnim puțin și spre seară ieșim din nou la plimbare, de data asta separat. Eu tot găsesc câte ceva de explorat. Ies în piațeta Moulaiy Hassan unde vizitez un bazar acoperit din clădirea din stânga, fac ceva poze la marginea oceanului (pe stâncile dintre medina și meterezele turnului portului) și în piața mare sunt atras de vânzătorii de pește. Mă tocmesc cu ei la un preț convenabil și încerc homari, ceva pește oceanic și mai multe delicatese. Obțin în preț și niște dulciuri specifice...
I enter medina, walk around on the streets and find Ștefan at the riad. We relax and in the evening we go again for a walk, separately this time. I always find something to explore. I reach Moulaiy Hassan place and visit a bazaar inside the building on the left, make some pictures on the ocean shore (on the rocks between medina and the ramparts pf Scala of the port) an in the big market I am attracted by the fish sellers. I deal with them for a convenient price and eat some lobsters, oceanic fish and specialities. I obtain in the price some specific sweets...
Pe Rue Skala (strada care merge chiar pe sub zidurile exterioare ale medinei spre ocean) și alte străduțe îmi găsesc drumul spre riad. Magazine, culori, pisici, umbre... Mulțumit de zi, fac un duș și la somn. Mâine urmează altă zi... Să nu uit. Înainte să plecăm la plimbările de seară vorbisem la riad să mai stăm încă o noapte. E ok!
On Rue Skala (the street going under the walls of medina to the ocean) and other streets I find my way to riad. Shops, colors, cats, shadows... Thankful for the whole day, I make a shower and g oto sleep. There's another day tomorrow... I remembered. Before leaving in the evening walks we talked at the riad for another night. It is ok!
Plaja se află în Essaouira modernă, nouă, în afara medinei. Ai impresia că sunt două orașe diferite aflate la mare depărtare în timp și aproape ca distanță. Dovadă niște imagini de mai jos cu cămile (cămiloi) și clădiri albe și curate în fundal.
În zare văd niște ruine și mă întrept într-acolo. Pe drum trec pe lângă postul de salvamar, pe lângă cei care își întind parapantele în vânt, pe lângă zona unde se închiriază cămile, pe lângă cei care călăresc cai înalți și curați, pe lângă ATV-iști ce brăzdează nisipurile plajei, pe lângă surferi, pe lângă kitesurferi... În zare se vede un șir de cămile care merg agale. Cu siguranță proprietarul le-a scos la plimbare :)! Cu cât înaintez, medina pare tot mai departe în spatele meu. Chiar dacă e lume pe aici, simt că mă depărtez de civilizație spre pustietate. Și tare îmi place atmosfera caldă și toridă sub turbanul berber. Las pe stânga o zonă mai pietroasă unde a fost o mlaștină, dovadă stolul de pescăruși adunați aici. Mă apropii de ruinele țintite de la început.
The beach has little sand and, if you look on Google Maps, it was more narrow. There is a small layer of dry sand, then a layer of wet, hard sand and, probably very close, the rock layer. We put the clothes close to water and Ștefan goes for a bath. It is ok for me to go for a walk and for him to let the clothes here. There are some boys playing volley, others are running, there are women dressed in burkas (less then on the other beach), the beach is airy... We can see the small island of Essaouira and the island of Mogador with some ruins on them. I read that they are from phoenician times.
The beach is situated in modern, new Essaouira, out of medina. It feels like there are two different cities, far away in time and close as distance. As a proof you can see some images lower with camels (male camels) and white, clean buildings in the background.
There are some ruins at the horizon and I head to them. On the way I pass beside the lifeguard point, the ones practicing paragliding, the area with camels, the area with high, clean horses, the ATV riders letting signs on the beach, surfers, kitesurfers... There is a line of camels walking slowly in the horizon. For sure the owner took them for a walk :)! As I walk, medina seems to be more far behind me. Even with some people around, I feel like going out of civilization to wilderness. And I love the hot atmosphere under the berber turban. On the left I pass a rocky area which used to be a swamp, with some gulls gathered here. I get close to the ruins targeted at the beginning.
Mă plimb printre ruinele vechiului far, mai urc pe câte una din ele, mă bucură imaginea unor francezi relaxați pe sub ziduri și a unor marocani sus de veghe pe ziduri, sar de pe un zid pe altul sau mă adâncesc între ruine, observ un proprietar cu cămile în trecere pe lângă ruine și le filmez și apoi fotografiez când cobor la nivelul nisipului... Imaginile poate spun mai mult decât cuvintele...
At that moment I didn't know what it was and I was fascinated. You can easily see the ruins of an ancient construction, you can see holes from the wood pylons or wood bars. By reading on internet (source of the source), I find out what it is about. Thus the constructions of sultan Sidi Mohammed ben Abdallah and destroyed in XVIII century had three defensive fortresses: Borj el Bermil on Essaouira small island, Borj el Assa on island of Mogador (the ones I wrote a few lines upper) and Borj el Baroud or Borj el Oued at the mouth of Oued Ksob river. This served as a store for gunpower situated somewhere between Bab Marrakech and Sidi Mogdoul. It was built on the ruins of an old fortress, probably Carthaginian and a Phoenician ”megdul”. It was used as a lighthouse with wood fire and destroyed in January, 13, 1856 in a flood on Oued Ksob river. It was supposed as a part of phoenician fortress on island of Mogador and that the name Mogador comes from the Phoenician ”migdol” meaning watchtower.
I walk between the ruins of the old watchtower, climb some of them, I am delighted by the imagine of some french tourists relaxed under the walls and of some Morroccans guarding the horizon from the top of the ruins, I jump from a wall to another or go deep between ruins, I observe a camel owner passing beside de ruins and film and take pictures of them when I go down to the sand level... Images say more than words...
I turn back on the bach in the same zen landscape, go out of the sand at the middle of the beach, clean my feet and look for something to eat in the new city. I don't find something convenient as price and ingredients (I search for a falafel and I don't find it even if they have in menus) and go back on the walking seefront to the end of the beach to the Bab Sbaa gate of medina.
Before the gate I see a stone monument mentioning the presence of medina in UNESCO patrimony: ”Essaouira is an exceptional example of a late XVIII century fortified town, build according to the principles of contemporary European military arhitecture in north-african context. Since its foundation, it has been a major international trading scaport, linking Morocco and its saharian hinterland with Europe and the rest of the world”. There is a touristic train nearby and the poster of High economic, commercial and engineering studies and the map of the city.
I enter medina, walk around on the streets and find Ștefan at the riad. We relax and in the evening we go again for a walk, separately this time. I always find something to explore. I reach Moulaiy Hassan place and visit a bazaar inside the building on the left, make some pictures on the ocean shore (on the rocks between medina and the ramparts pf Scala of the port) an in the big market I am attracted by the fish sellers. I deal with them for a convenient price and eat some lobsters, oceanic fish and specialities. I obtain in the price some specific sweets...
On Rue Skala (the street going under the walls of medina to the ocean) and other streets I find my way to riad. Shops, colors, cats, shadows... Thankful for the whole day, I make a shower and g oto sleep. There's another day tomorrow... I remembered. Before leaving in the evening walks we talked at the riad for another night. It is ok!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu