E timpul pentru o nouă explorare, spre un loc unde vreau să ajung ce multă vreme: stațiunea Amara. Unii vor zice că nu e nimic de văzut, alții că este interesant! Acum ține de experiența și de curiozitatea fiecăruia. Am primit altă dată părerea că nu ai ce vedea în Slobozia și am făcut un city-break de o zi acolo, cu multe lucruri interesante. Deci dacă vrei, găsești peste tot ceva fain!
Primul loc în care mă opresc în drumul spre Amara este biserica cu două hramuri ”Sf. Dumitru” și ”Sf. Împărați” din Stâlpu, jud. Buzău. Este o ctitorie a spătarului Mihai Cantacuzino, undeva între anii 1689 și 1710. Mai sunt alte informații interesante pe panoul explicativ și vă las pe voi să le citiți mai jos :)!
Și de aici direct la Amara unde sunt multe de văzut. Primul este schitul Amara. Preiau de pe internet câteva informații, adăugând diacriticele.
”Schitul Amara a fost înființat în anul 2003, ca metoc al Episcopiei Sloboziei și Călărașilor. Schitul Amara are viață de obște. Paraclisul, cu hramul Sfântului Gheorghe, a fost sfințit în anul 2004, pe 24 iunie. De la înființarea Schitului au avut loc aici mai multe slujbe de tundere în monahism și câteva hirotonii.
În decursul existenței sale, la invitația Preasfințitului Damaschin, Schitul Amara a primit vizitele Înaltpreasfințitului Iosif, mitropolitul Europei de Vest, Preasfințitului Nicodim, episcopul Severinului și Strehaiei, precum și a altor ierarhi, ce s-au arătat încântați și interesați de invitația primită. Deasemenea, la acest schit vrednicul de pomenire episcop Damaschin a slujit de mai multe ori.
Schitul Amara are spre închinare moaște ale sfinților martiri de la Aiud, ce au suferit în închisorile comuniste, descoperite datorită unei miresme foarte puternice și plăcute, cu ocazia săpăturilor necesare construirii unei case.”
Eu am prins biserica închisă și o grămadă de trandafiri și de prune în grădina cochet aranjată. Chiar și cu căldura din jur tot se simte bunul gust pe fiecare metru al grădinii...
Merg pe strada Prelungirea Libertății unde las mașina pentru o plimbare prin stațiune. Este cald și nu îmi pasă. Am o sticlă de apă la mine și asta contează. Am învățat în timp că doar trebuie să te adaptezi condițiilor meteo. Altfel plimbările și vizitele se pot face pe orice vreme!
Explorez parcul Amara căutând să văd cât mai mult din el. Este un parc plat, amenajat în cea mai mare parte. În special între grădina de vară și centrul de agrement ”Pavilioane” este o zonă sălbatică, mai puțin amenajată. Se văd pe acolo vechi alei deci mai corect ar fi să spun că e o zonă mai puțin îngrijită!
Un loc interesant, în special prin culoare, este Biserica albastră cu hramul ”Schimbarea la față”. Citesc despre ea că se desfășoară multe activități umanitare (grupul de cateheză printre altele) și concerte și tot felul de alte activități cu tineri. Cumva unele mă duc cu gândul la activitățile Bisericii Studenților din București. Dar să nu divagăm că acum suntem la Amara!
Câteva detalii despre biserică (transcrise deoarece nu pot prelua direct de pe
site): Piatra de temelie a fost pusă la 12 mai 1996 de către preasfințitul Nifon, episcop al Sloboziei și Călărașilor. Ridicarea lăcașului a fost în grija preotului Clementin Matache a cărui familie alături de familia Delore de naționalitate franceză sunt ctitorii bisericii. Lucrările au demarat la 19 septembrie 1996 și începând cu 8 septembrie 2002 se fac slujbe în biserică.
Mai interesantă este activitatea păstorească a preotului evidențiată în mai multe articole din media, aici doar amintesc unul dintre ele,
cel din ziarul Lumina. Sunt și articole în ”Adevărul” pentru cine are curiozitatea să caute mai mult. Și poate și prin alte părți, eu asta am găsit la o căutare rapidă.
Merg puțin pe jos până la prelungirea nordică a lacului Amara înainte de a trece podul spre zona unde sunt hotelul Parc și plaja Mircești. Este, cred, cea mai cunoscută plajă din Amara, deși acolo poți intra fie cu plată, fie dacă ești cazat la hotel. Pe mine nu mă interesează plaja acum și voi continua pe lângă hotel într-o explorare a aleilor până în dreptul a ceea ce pare să fie o stație de epurare/tratare a apei. Nu m-am apropiat mai mult fiindcă se aud niște lătrături și nu vreau să atrag atenția prea mult. Pozele sunt în ordine inversă plimbării, punctul final fiind parcara hotelului Parc. Recunosc, este o eroare de aranjare în pagină. Sper să tolerați asta :D!
Mai am un loc de văzut: plaja pentru toată lumea, pentru oamenii obișnuiți, gratuită! Pentru asta trec înapoi podul și după Vila de pe lac și Cabana Silvicultorilor (care amândouă par de fițe, elegante, fancy) fac stânga după indicațiile lu' nenea Google. Prin spatele caselor cu vedere la lac merg pe aleea Zorelelor până la tabăra Amara și centrul de agrement ”Pavilioane”. Par construcții de pe vremea răposatului și mă gândesc dacă și cât mai sunt folosite...
Îmi aduc aminte că în timpul facultății (1999-2004, da, acum două decenii!) am avut bursă și am mers în tabere studențești în fiecare an (Costinești, Pârâul Rece, Băile Herculane). Da, da, cei care mă cunoașteți și fizic vă puteți închipui că am fost student și că mă distram și eu în studenție? Bine, nu chiar beții să nu mai știu de mine, dar au fost și am destule amintiri faine din fiecare tabără! Știu că atunci erau și oferte la Amara și de fiecare dată am refuzat gândindu-mă că nu am ce face o săptămână într-o tabără în Bărăgan. Dar ce, credeți voi că se plictiseau studenții aici deși pare o mini-stațiune relativ părăsită?
Merg pe o potecă prin partea dreaptă a taberei și printr-o mini-junglă după gardurile de beton revin la aceeași alee a Zorelelor, paralelă cu malul lacului.
Următorul loc unde doar fac câteva poze la intrare este plaja Splendid cu taxă de intrare. Probabil că ai putea vedea ceva ”splendid” pe plajă :D!
De aici urmez strada Fundătura care mă duce pe lângă niște hale re-amenajate ca săli de festivități și apoi pe lângă hotelul Lebăda (tot de ceva zeci de ani, aparent un pic vopsit) până la plaja populară. Ce îmi place aici că se lucrează la mărirea plajei și pare destul de ok. Bine, asta e părerea mea că pentru ceilalți sunt un ”ciudat” îmbrăcat care face poze pe plajă. Bine, dacă e cuiva căruia să îi pese că altfel lumea este foarte relaxată!
Și cu astea s-au terminat pozele din Amara. Ar mai fi ceva de povestit! E 15.15 și ar fi cazul să mănânc și eu ceva. Mă inspiră terasa apropiată ”La sălcii” și voi mânca aici o ciorbiță și niște hamsii cu mujdei. Recomand din tot sufletul! Sunt atât de bune, mai ales dacă le asociezi cu o bere. Fără alcool, asta este! Că mai am de condus până acasă :D!
Sunt așa de mulțumit de explorarea unui loc atât de dorit că nu mă grăbesc spre casă. Bine, merg în limitele legale peste tot. Mai întâi Slobozia (7 kilometri) și apoi drumul spre casă pe unde mă dirijează Waze-ul. Dar asta nu este atât de important! Important e că am văzut ceva nou și dorit de ceva vreme!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu