Varșovia/Warsaw 12.01.2018

Ca orice călător dornic de verde, astăzi caut să explorez cât mai mult din parcurile Varșoviei. Mă trezesc lejer și pe la miezul zilei pornesc la plimbare. De la cazare cobor pe Marszałkowska până în platz Zbawiciela. E un bulevard larg, foarte asemănător cu cele de acasă, cu clădiri mai mult sau mai puțin aranjate. Citesc puțin din istoricul piațetei (e un panou aproape la fiecare piațetă mai mare) și las în stânga străzile care mă duc la parcul Łazienki Królewskie. Îmi promit să ajung mai încolo aici fiindcă par să fie multe locuri de văzut! Las Biserica Sfântului Salvator (Kościół Najświętszego Zbawiciela) parțial în reconstrucție și pe Mokotowska merg spre metroul Politehnika și parcul Józef Piłsudski de pe terenul Mokotow. Aici a fost un aeroport! Detalii după câteva imagini ;)!

As any traveler willing for green, today I try to explore the parks of Warsaw. I wake up late and start my walk around noon. From accomodation I go down on Marszałkowska to platz Zbawiciela. It is a large boulevard, similar to the ones from home, with more or less repaired buildings. I read some of the history of the square (there is a historic panel in most of the important squares) and let on the left the streets that would take me to Łazienki Królewskie park. I promise myself to go there later because there seem to be a lot of places to see! I let the Church of Holy Savior (Kościół Najświętszego Zbawiciela) on the left, partially in reconstruction and go on Mokotowska to Politehnika metro station and Mokotow field Józef Piłsudski park. It was an airport here! Details after a few images ;)!

Parcul a fost amenajat în anii 1970-1980 pe spațiul fostului aeroport Mokotow și împărțit în două părți (Śródmieście - care înseamnă Centrul Civic - și Ochota). Cele două părți sunt unite pietonal printr-o pasarelă peste aleja Niepodległości. Pe rând aici a fost centru de antrenamente militare sau de călărie, aeroport, zonă de hangare și fabrici, zonă de zbor sportiv și de zeppeline. În 1930 aeroportul a fost închis și mutat la Okęcie și după funeraliile lui Józef Piłsudski din 1935 s-a început amenajarea parcului. Intru pe lângă monumentul cavaleriei poloneze și, pe lângă structura subterană, ajung la pasarela ce mă duce în zona Ochota. Vreau neapărat să ajung la statuia Câinelui vesel și printre alte și alte monumente și pe strada Batorego și alte străduțe ajung la palatul Belwederski din parcul amintit mai devreme. Ca observație la un moment dat am trecut strada Puławska! Evident că pentru polonezi e o denumire obișnuită, nu are nici o rezonanță cu limba română :D!

The park was arranged in 1970-1980 on the space of the former Mokotow airport and split in two parts (Śródmieście - Civic Center - and Ochota). The two parts are united by a pedestrian passage over aleja Niepodległości. It was a military or cavalry training center, airport, hangars and factory halls area, sport flight and zeppelin area. In 1930 the airport was closed and moved to Okęcie and the park was begun after the funerals of Józef Piłsudski in 1935. I pass the monument of the pollish cavalry and, by the underground structure, reach the passage that takes me to Ochota. I want to see the Happy Dog statue and among other monuments and on Batorego street and other small streets I reach Belwederski palace from the above mentioned park. As observation I passed Puławska street at one moment! No linguistic connection with the romanian words :D!

Din fața palatului fac stânga pentru a intra în parcul Łazienki Królewskie și mă opresc câteva secunde în fața statuii lui Józef Piłsudski, o personalitate foarte mare în istoria Poloniei, primul mareșal (din 1920), ministru al apărării, șef de stat (1918-1922) și conducător de facto (1926-1935) al celei de-a Doua Republici Poloneze.

From the palace front I turn left to enter Łazienki Królewskie park and stop for a few seconds in front of Józef Piłsudski statue, a big personality of Poland history, first marchal (from 1920), minister of defence, state chief (1918-1922) and leader de facto (1926-1935) of the Second Pollish Republic.

Parcul este imens și cuprinde multe obiective turistice: muzeul, statuia și banca lui Chopin, statuia lui Henric Sienkiewicz, Pavilionul Alb (Biały Domek), Orangeria Veche din parcul regal Łazienki,  Pavilionul Japonez, palatul Łazienki (Pałac na Wyspie, Palatul de pe Insulă) și amfiteatrul, Muzeul Vânătorii și Călăriei, Muzeul Trăsurilor, palatul Myślewicki (Pałac Myślewicki), blazonul regal (Kartusz z herbem Stanisława Augusta), statuia lui Ioan Sobieski III (da, este acel Sobieski din ”Sobieski și românii” a lui Costache Negruzzi) și Ermitajul. Nu dau și alte detalii, dacă sunteți curioși le aflați voi. Un amănunt important: toaleta de lângă muzeul Vânătorii este gratuită!

The park is huge and has some touristic objectives: the museum, the statue and the bench of Chopin, the statue of Henric Sienkiewicz, The White Pavilion (Biały Domek), Royal Łazienki park old Orangery, The Japanese Pavilion, Łazienki palace (Pałac na Wyspie, Palace on the Isle) and the amfitheater, The Museum of Hunting and Horsemanship, The Museum of Carriages, Myślewicki palace (Pałac Myślewicki), the royal coat of arms (Kartusz z herbem Stanisława Augusta), the statue of Jan Sobieski III (yes, that Sobieski from ”Sobieski și românii” written by Costache Negruzzi) and Ermitage. I don't give other details, you can find them if you are curious. One important detail: the toilet near the Museum of Hunting is for free!

Ies din parc și merg pe aleea Kusocińskiego dintre canalul Piaseczynski și stadionul Wojska Polskiego (Stadion Miejski Legii Warszawa im. Marszałka J. Piłsudskiego) până la bulevardul Czerniakowska. Nu e trecere de pietoni și vreau inițial să folosesc lifturile care mă urcă și coboară de pe pasarela pietonală. Doar că au camere și cred că funcționează doar când sunt persoane cu cărucioare. Așa că urc și cobor pe scări pe partea cealaltă. Cumva trec prin zona de scurgere a unui mic golf amenajat sportiv și pe Zaruskiego ajung pe o pasarelă pentru biciclete la podul Łazienkowski. Recunosc că merg un pic ilegal pe partea cealaltă fiindcă nu văd posibilitate pietonală de a parcurge podul. Folosesc pasarela pentru biciclete care mă duce în zona Praga Poludnie. Adică am și ajuns în Praga :D! Ce repede! În capătul celălalt al podului găsesc alei care mă conduc prin zona verde (sunt câteva locuri de plajă pe malul Vistulei) pe sub podurile Poniatowskiego, Średnicowy feroviar și Świętokrzyski (las pe dreapta stadionul național) până la canalul portului pe care îl pot depăși doar pe podul rutier. După ce trec canalul pe dreapta las monumentul familiei  Kościuszko (Pomnik Kościuszkowców) care comemorează încercările de a ajuta răscoala din Varșovia. Urmăresc să ajung la o catedrală înaltă pe care o văzusem de aseară și ajung la ea pe străzile Stefana Okrzei și Józefa Sierakowskiego. Pe ultima dau de Casa Academică Evreiască unde au stat studenții care nu aveau acces în alte cămine.

I exit the park and walk on Kusocińskiego alley between Piaseczynski channel and Wojska Polskiego stadium (Stadion Miejski Legii Warszawa im. Marszałka J. Piłsudskiego) to Czerniakowska boulevard. There is no pedestrian passing and I want initially to use the lifts for up/down of the passage. They have cameras and work only for wheelchair persons. So I go up and down on the stairs. In some way I pass the drain area of a small golf arranged for sports and on Zaruskiego I reach a cycling road to Łazienkowski bridge. I admit that I walk ilegally on the other side of the river on the cycling passage because I don't see any pedestrian posibility to walk on the bridge. I use the cycling passage to go to Praga Poludnie area. This means I am in Praga :D! So fast! On the other side of the bridge I find alleys that take me through the green area (there are some small beaches on Vistula shore) under the bridges Poniatowskiego, Średnicowy train bridge and Świętokrzyski (I let the national stadium on the right) to the port's channel which I can pass on the car bridge. I pass the bridge, let on the right the monument of Kościuszko family (Pomnik Kościuszkowców) which comemorates the attempts to help the Warsaw uprising. I want to reach a high cathedral that I saw last evening and reach it on Stefana Okrzei and Józefa Sierakowskiego streets. On the last one I find the Jewish Academic House where stood the students with no access to other dorms.

Catedrala Sf. Florian (Katedra Rzymskokatolicka Pw. św. Floriana) a fost construită la sfârșitul sec. XIX ca o formă de rezistență la numărul mare de biserici ortodoxe rusești construite sub puterea ducelui de Varșovia. Având două turnuri impozante de 75 de metri înălțime, biserica domină districtul estic Praga al Varșoviei și a fost numită bazilică minoră în 1992. În fața catedralei este statuia capelanului Ignacy Skorupka care a murit în lupta din Varșovia din 1920 încurajând soldații cu crucea în mână pe câmpul de luptă.

St. Florian cathedral (Katedra Rzymskokatolicka Pw. św. Floriana) was built at the end of XIX century as a form of resistance to the bug number of russian orthodox churches built under the power of duke of Warsaw. Having two 75 meters tall imposing towers, the church dominate Praga eastern district of Warsaw and was declared basilica minor in 1992. In front of the cathedral we can see the statue of chaplain Ignacy Skorupka who died in the battle of Warsaw in 1920 encouraging the soldiers with the cross in his hand on the battle field.

Mai am doar să mă întorc spre casă. Sunt mulțumit de lungile explorări de astăzi. Chiar în fața catedralei pe un colț găsesc un restaurant-autoservire ieftină. Păcat că cei care sunt aici nu știu engleză ca să putem vorbi și pe nici un meniu nu este nici o poză să îmi dau seama ce este. Și plus că nu mai e deschis mult timp. Așa că mai rabd un pic de foame...

Pe aleja Solidarnosci și apoi pe podul (most, cunosc cuvântul din Praga de acum ceva ani) Śląsko-Dąbrowski intru în orașul vechi și mă trezesc în Piața Veche (Stare Miasto) unde este coloana lui Sigismund. De aici cobor pe cunoscuta Krakowskie Przedmieście, mai observ și alte clădiri sau statui care îmi scăpaseră ieri, citesc câte ceva despre bulevardul Świętokrzyska și mă apropii de casă. Dibuisem un restaurant egiptean un aveau tot felul de mâncăruri arăbești și îmi fac cinste cu șaorma la farfurie pe care o vedeți în ultima imagine. Seara doar mai caut ce aș mai putea vedea mâine pe net și somn de voie. Și fac rezervare pentru trei nopți la hostel Rynek 7 din Cracovia! Anticipez, va fi fantastic acolo!

I only have to go back home now. I am satisfied with my today long explorations. In front of the cathedral on a corner I find a cheap self serving restaurant. It is so bad that no one knows english, the menus are only in pollish and they have no pictures. And it closes in about half an hour. So I starve a little more... 

On aleja Solidarnosci and then the bridge (most, I know the word from Prague a few years ago) Śląsko-Dąbrowski I enter the old town in Old Square (Stare Miasto) where is the Column of Sigismund. From here I go down on the known Krakowskie Przedmieście, observe some buildings and statues that I missed yesterday, read something about Świętokrzyska boulevard and get close to home. I know about an egyptian restaurant close to my hostel with all kind of arabian food and eat a good plate shaorma which you can see in the last image. In the evening I check what I could do tomorrow and go to sleep. And I make reservation for three nights at Hostel Rynek 7 in Krakow! I anticipate, it will be amazing there!

De la Kaunas la Varșovia/From Kaunas to Warsaw 11.01.2018

V-am promis data trecută că vă arăt cum arată hostelul în care stau. Bineînțeles că vă arăt doar părțile comune :)! Și bucătăria, și camera de zi și holul sunt foarte familiare și chiar te fac să te simți ca acasă. Mai mult, peste câteva zile, în Cracovia, îmi desfac complet rucsacul fiindcă am nevoie de o geacă de iarnă. Și surpriză, geaca nu e acolo. Refac firul și deduc că trebuie să o fi uitat dimineață în dulapul de la The Monk's Bunk hostel din Kaunas. Iau legătura cu ei prin mail și, doar cu costul poștei, îmi vor trimite geaca acasă în România! Chapeau, așa oameni mai rar! Graba a fost mare fiindcă am autocar la 8.40, mi-am luat bilet de când am venit în oraș, la 8.00 cel târziu vreau să ies din hostel și caut să nu fac prea multă gălăgie. Colegii dorm la ora asta!

Last time I promised to show you the hostel. Of course, just the common parts :)! The kitchen, the living room and the hall are very familiar and make you feel like home. And more, in a few days in Krakow, I open my backpack completely because I need a winter jacket. And it's not there! I follow back the line and realize that I had to forget in the morning it in the locker in The Monk's Bunk hostel in Kaunas. I connect with them by mail and, only with the price of post sending, they will send me the jacket to Romania! Chapeau, rarely meet so nice people! I was in a hurry because I have bus and ticket at 8.40, at most 8.00 I want to leave the hostel and look not to make noise. The colleagues are sleeping!

La autogară ajung mai devreme, mai aștept un pic și sunt la peron la autocarul Eurolines. Suntem doar 5-6 în autocar și pleacă la timp. De fapt asta este o urmă a balcanismului românesc și mai departe asiatic, peste tot autocarele sau trenurile au plecat la timp! Tot timpul stau cu ochii pe geam... La 10.22 intrăm în Polonia. Singura localitate mai mare din Lituania este Marijampolė și în Suwałki am certitudinea că am schimbat țara. Văzusem panoul de intrare în Polonia și diferențele nu sunt semnificative în zona de graniță! Trecem prin Białystok și în jurul orei 15.00 intrăm în Varșovia. Așa cum se întâmplă și la București, până în zona centrală, adică la Dworzec Centralny pe al. Jana Pawła II, mai facem cam jumătate de oră. Autocarul merge în continuare la alte stații în Varșovia, eu pun rucsacul în spate și caut cu Google Maps hostelul WDj Hostel pe strada Żurawia 32/34. Primisem indicații pe mail și găsesc destul de ușor. Singura preocupare pe drum este să găsesc o casă de schimb să schimb ceva euro în zloți. Ce chestie, leul românesc și zlotul sunt cam la aceeași paritate (70 euro=290 pln)! De fapt și prețurile sunt tot cam acolo, și orașul oarecum se poate compara cu Bucureștiul. Cu plusuri și minusuri pentru fiecare din ele! Găsesc hostelul unde plătesc cazare pentru trei nopți 83 pln (uneori mai trebuie și pauze, nu doar să fii mereu pe fugă), primesc parola wifi și un loc într-o cameră comună, las bagajul mare și iau ce e de valoare (camerele sunt deschise) și plec la drum după ce mă orientez puțin pe hartă. O curiozitate pe care mi-o lămuresc în timp: la hostel există regula ca fiecare să își practice religia la el în cameră, nu în locurile comune! Hostelul se află într-o zonă cu mulți musulmani și hinduși și cerința elimină posibile conflicte. Deci la drum, mai întâi la un tourist info pentru niște hărți. La hostel este doar o hartă cu localuri, nu este și ceva turistic. 

Mă întorc până la Pałac Kultury i Nauki, Palatul Culturii și Științei pe bulevardul Emilii Plater. Sunt cumva între zona de zgârie-nori și centrul vechi. Palatul Culturii este un fel de Casa Presei foarte înaltă și maiestuoasă (237 metri înălțime, prima din Polonia și a opta din UE), construită în 1952-1955 ca un ”cadou” al Rusiei pentru polonezi. Localnicii mai numesc clădirea Pekin (de la abrevierea PKiN), Pajac (”clovn”, cuvânt asemănător cu Pałac), Siringa lui Stalin, Elefantul în lenjerie de dantelă, Tortul de Crăciun rusesc sau chiar P...a lui Stalin (Ch.j Stalina, inițial s-a numit Pałac Kultury i Nauki imienia Józefa Stalina, Palatul Culturii și Științei Josef Stalin). În clădire sunt muzee, săli de cinema și conferințe, cinematografe, teatre, birouri, Sala Congresului de 3000 de persoane, o piscină și o universitate acreditată Collegium Civitas. Se poate ajunge pe terasa de la etajul 30 (114 metri), dar costă urcare cu liftul sau pe jos și renunț la asta. În fond mai bine se vede un oraș din interior decât de sus! Iau câteva hărți și pentru hostel (nu aveau acolo hărți turistice, cei de la centrul turistic sunt foarte mirați de asta) și mai ales o hartă cu tururi gratuite de la Umbrela Portocalie (recomand!): Orașul vechi în fiecare zi la 10.00, Al Doilea Război Mondial în Varșovia (WW2, prefer să scriu complet) luni, miercuri, vineri și duminică la 13.30, Varșovia evreiască marți, joi și sâmbătă la 13.30 și Best of  vineri și sâmbătă la 11.00. Sunt și câteva indicații legate de muzee și tips-uri foarte interesante. Punctul de plecare al traseelor este Coloana lui Sigismund din Orașul vechi. Eu îmi fac singur drumurile, dacă vreți să mergeți turistic, urmați Umbrela Portocalie :D!

I reach the bus station earlier, wait a little and go to the deck at Eurolines bus. We are 5-6 people in the bus and it leaves on time. This is a sequel of romanian and asiatic balcanism, everywhere buses and trains leave on time! All the time I am watching on the window... At 10.22 we enter Poland. The only bigger lithuanian locality is Marijampolė and in Suwałki I am sure of changing the country. I saw the pollish entry panel and the differences are not so big in the border area! We pass Białystok and at around 15.00 we enter Warsaw. The same happens in Bucharest, down to central area you make around 30 minutes, here at Dworzec Centralny on al. Jana Pawła II. The bus goes to other stations in Warsaw, I take my backpack and search, by using Google Maps, WDj Hostel on Żurawia 32/34 street. I got some info on the mail and find it pretty easy. The only thing I have to solve on the way is changing some money from euro to zlot. Well, it is about the same exchange rate as romanian leu (70 euro=290 pln)! The prices are similar and the city is similar to Bucharest. With pluses and minuses! I find the hostel and pay 83 zlots for three nights (sometimes you need breaks, not always on the way), receive the wifi password and a place in a common room, take the valuable things (the rooms are open) and start my exploration after orientating on the map. A curiosity I will solve in time: at the hostel one can see the rule that everyone practice his/her own religion in his room, not in common places! The hostel is situated in an area with a lot of muslims and hindus and the request eliminates the possible conflicts. So let's go, first at the tourist info for some maps. At the hostel I found just one locals, bars and restaurants map, not a touristic one. 

I go back to Pałac Kultury i Nauki, The Palace of Culture and Science on Emilii Plater boulevard. I am between the skyskraper area and the old center. The Palace of Culture is a kind of Press House very high and majestic (237 meters high, the first of Poland and the eighth in EU), built in 1952-1955 as a ”gift” from Russia to the pollish people. The locals call the building Pekin (from abbreviation PKiN), Pajac (”clown”, word similar to Pałac), Stalin's syringe, Elephant in Lacy Underwear, Russian Christmas cake or even Stalin's d...k (Ch.j Stalina, initially called Pałac Kultury i Nauki imienia Józefa Stalina, Josef Stalin Palace of Culture and Science). In the building we find museums,  cinema halls, theaters, offices, 3000 people Congress Hall, a swimming pool and an acredited university Collegium Civitas. One can reach the terrace of the 30th floor (114 meters), but going up by lift or stairs costs and I give up on it. You can see better a city from inside than above! I take some maps for me and the hostel (they didn't have touristic maps, the people from the tourist center wonder about this) and a map with free tours from Orange Umbrella (I recommend them!): Old Town evey day at 10.00, WW2 in Warsaw on monday, wednesday, friday and sunday at 13.30, Jewish Warsaw tuesday, thursday and saturday at 13.30 and Best of friday and saturday at 11.00. There are some tips related to museums, very interesting. The starting point for the tours is the Sigismund's Column in Old Town. I make my own tours, if you want to go in a touristic way, follow Orange Umbrella :D!

Prin parcul orășenesc (Park Świętokrzyski) din spatele palatului ies la stația de metrou Świętokrzyska. Intru prin pasajul subteran, verific prețurile la bilete/cartele și găsesc ieșirea mai departe spre Marszałkowska spre Grădina Saxonă (Ogród Saski). Începe un pic să plouă și nu îmi pasă. Merg mai departe. Pe hartă îmi apar colectorul de apă sub forma templului Vestei (Świątynia Westy) și mormântul eroului neconoscut (Grób Nieznanego Żołnierza). O dungă de lumină merge de la monumentul păzit militar până lângă crucea Papei din piața  Piłsudskiego. Fain loc! Printr-o clădire rotundă de birouri ajung la Teatrul Mare-Opera Națională și apoi în parcul monumentului Nike unde este statuia eroilor Warșoviei (Pomnik Bohaterów Warszawy). Monumentul este dedicat celor care au murit între 1939 și 1945 incluzând participanții în apărarea Varșoviei din septembrie 1939, participanții la răscoala Varșoviei și a celei din gheto-ul Varșoviei și victimele terorii germane din capitala ocupată. 

I pass through the city park (Park Świętokrzyski) behind the palace and reach Swiętokrzyska metro station. I enter the under passage, check the ticket price and find the exit to Marszałkowska and the Saxon Garden (Ogród Saski). It starts to rain and I don't care. I continue. On the map I see Temple of Vesta Water Collection (Świątynia Westy) and the unknown soldier grave (Grób Nieznanego Żołnierza). A ray of light goes from the guarded monument to the cross of the Pope from Piłsudskiego square. Fine place! I pass under a round office building and reach the Great Theater-National Opera and then the park of Nike Monument where we can see the statue of heroes of Warsaw (Pomnik Bohaterów Warszawy). The monument is dedicated to the ones who died between 1939 and 1945 including the participant in the defense of Warsaw in september 1939, participants of the Warsaw uprising and Warsaw ghetto uprising and to the victims of the german terror from the ocuppied capital. 

Pe Kapucyńska și Miodowa ajung și fac o scurtă pauză la biserica creștină greco-catolică Parafia greckokatolicka pw. Zaśnięcia Najświętszej Marii Panny. O fi totul scris în slavă, dar pare cumva acasă! Strada mă duce la Monumentul Răscoalei din Varșovia și prin fața palatului Krasinski și apoi la dreapta ajung la monumentul zidului gheto-ului. ”Din ordinul autorităților de ocupație germană, ghetoul a fost scos din oraș în 16 noiembrie 1940. Zona ghetoului, înconjurată de un zid, avea initial 307 hectare, cu timpul fiind redus. Începând cu ianuarie 1942 a fost împărțit în ghetoul mare și ghetoul mic. Aproximativ 360.000 de evrei din Varșovia și 90.000 din alte orașe au fost strânși în ghetou. Aproape 100.000 au murit de foame. În timpul verii lui 1942 germanii au deportat și ucis aproape 300.000 de oameni în camerele de gazare din Treblinka. Pe 19 aprilie 1943 o răscoală a spart ghetoul. Până la mijlocul lui mai au murit luptători și civili în luptă sau în clădirile arse sistematizat. Populația rămasă a fost omorâtă  de germani în 1943 în taberele de concentrare Majdanek, Ponistowa și Trawniki. Doar câțiva au supraviețuit. (în memoria celor care au suferit, luptat și murit, Orașul Varșovia, 2008)”

On Kapucyńska and Miodowa I reach a make a break at the greco-catholic christian church Parafia greckokatolicka pw. Zaśnięcia Najświętszej Marii Panny. Everything is written in slavic, but it feels like home! The street takes me to the Warsaw Uprising Monument and in the front of Krasinski palace and I turn right to the monument of the ghetto border. ”By order of the german occupation authorities, the ghetto was out from the rest of the city in 16 november 1940. The ghetto area, surrounded by a wall, was initially of 307 hectares, and reduced in time. Starting with january 1942 it was split in big and small ghetto. Aproximately 360.000 jews from Warsaw and 90.000 from other cities were herded here. Almost 100.000 died of hunger. During the summer of 1942 the germans deported and killed almost 300.000 people in the gas chambers of Treblinka. On 19 april 1943 an uprising broke the ghetto. Until mid-may fighters and civilians perished in combat or in systematically burned ghetto buildings. The remaining population was killed by germans in 1943 in Majdanek, Ponistowa and Trawniki concentration camps. Only a few survived. (in the memory of the people who suffered, fighted and died, City of Warsaw, 2008)”

Ajung la muzeul Maria Sklodowska-Curie și este închis. Oricum pentru mine numele are însemnătate fiindcă așa se numește spitalul Budimex unde au fost părinții mei cu mine mulți ani în copilărie de m-au însănătoșit. Tot un sentiment special voi simți și lângă statuia celebrei cercetătoare chimiste, puțin mai încolo. Merg până la barbican (turnul rotund al cetății din vechiul oraș). A-propos vechiul oraș în limba poloneză se numește Stare Miasto. De aici pe strada Freta și după o scurtă pauză la biserica romană catolică dominicană Sf. Ion (Kościół Rzymskokatolicki Dominikanów pw. św. Jacka) ajung în piața orașului nou (Nowe Miasto). Ceva mai nou și tot vechi pentru noi!

I reach Maria Sklodowska-Curie museum and it is closed. For me the name is significant because it is also the name of Budimex hospital where my parents took me for a lot of years in my childhood and made me healthy. A special feeling will also be  near the statue of the famous chemist researcher, further on. I go the barbican (round tower of the old city). By the way the old town in called in pollish Stare Miasto. From here on Freta street and a short break at domonican romano-catholic church St. John (Kościół Rzymskokatolicki Dominikanów pw. św. Jacka) I reach the market of the new city square (Nowe Miasto). New and also old for us!

Cumva pe străduțe ajung la biserica Arătării Sfântului Duh Fecioarei Maria din Varșovia (Kościół Nawiedzenia Najświętszej Marii Panny w Warszawie) în spatele căreia se află statuia Mariei Sklodowska-Curie de care vă spuneam. Senzații ce nu pot fi descrise deasupra Vistulei/Wisłei...

In some way on the streets I reach the church of visitation of Holy Mary in Warsaw (Kościół Nawiedzenia Najświętszej Marii Panny w Warszawie) behind of which is the statue of Maria Sklodowska-Curie I told you about. Sensations that can not be described above Vistula/Wisła...

Prin fața bisericii Sf. Cazimir și pe străzile Stara și Brzozowa ajung sub zidurile orașului vechi dinspre oraș. Curiozitatea mă urcă pe scări și apoi pe ziduri până la barbican și mă întorc pe Brzozowa fiindcă văzusem pe hartă Treptele de Piatră (Kamienne Schodki). Sunt menționate din 1527, făceau legătura între Orașul Vechi și Vistula și erau folosite pentru a aduce apă prin Poarta Albă din zidul cetății. Treptele se prelungesc și spre apă cu mici scări private, doar partea de sus e turistică :)!

Passing in the front of St. Cazimir church and the streets Stara and Brzozowa I find myself under the walls of the old town. The curiosity takes me up on the stairs and to the barbican and I turn back on Brzozowa because I saw on the map the Stone Steps (Kamienne Schodki). They are mentioned from 1527, they made the connection between Old Town and Vistula and were used to bring water from the river through the White Gate of the city wall. The steps go down in some private areas, only the upper part is touristic :)!

Imediat ajung în Piața Centrală din orașul vechi unde în mijloc e un patinoar cu sirena în mijloc. Legenda spune că sirena s-a hotărât să rămână aici, pescarii au auzit cântecul ei și s-au îndrăgostit. Un comerciant bogat a închis-o și pescarii au eliberat-o și de atunci ea păzește orașul și locuitorii lui. Se mai spune că sirena din Copenhaga e sora mică a celei din Varșovia și că au fost despărțite din Marea Baltică. 

I reach the Old town central square where I see a skating ring with the mermaid in the middle. The legend says that the mermaid decided to stay here, the fishermen heard her and fell in love. A rich merchant caught her and the fishermen released her. Since then she is protecting the city and its inhabitants. It is said that the small mermaid of Copenhagen is the little sister of the mermaid from Warsaw and they were separated in Baltic Sea. 

Prin spatele catedralei și pe la Clopotul Dorințelor de pe strada Kanonia ajung la Piața Veche din fața Castelului Regal. Aici este Coloana lui Sigismund despre care vă spuneam mai devreme. Iau mici suveniruri de la un magazin (nu știu dacă mă mai întorc pe aici) și cumva vreau să cobor spre orașul nou. Pe Mariesztat fac ce fac și ajung la viaductul Stanisława Markiewicza. E interesant ca obiectiv ”rutier” prin modul în care urcă spre orașul vechi. Eu urc direct pe trepte pietonale și chiar aud o bufnitură. Era doar un taximetrist care nu întorsese destul volanul... Pe Karowa ies în strada principală Krakowskie Przedmieście la banca părintelui Jan Twardowski de lângă biserica romano-catolică Wizytek (Kościół Rzymskokatolicki Wizytek). Realizasem că pe aici trebuia de fapt să cobor...

In the back of the cathedral and near the Wishing Bell on Kanonia street I reach the Old Square. Here is the Sigismund's Column I told you about earlier. I take some souvenirs (I don't know if I come back here again) and I want to go to the new city. On Mariesztat I follow the streets randomly and reach Stanisława Markiewicza viaduct. It is interesting as a routier objective by the way it takes you up to the old town. I follow the steps and hear a thud. It was just a taxi driver who didn't turned the wheel enough... On Karowa I reach the main street Krakowskie Przedmieście at the bench of father Jan Twardowski near the romano-catholic church Wizytek (Kościół Rzymskokatolicki Wizytek). I realize that I had to go down by this street...

Trec pe lângă statuia lui Nicolaus Copernic și pe strada Nowy Świat tot înainte ies spre orașul nou până în piața Pozdrowienia z Alej Jerozolimskich. Aici se remarcă un palmier artificial instalat de Joanna Rajkowska în 2002. Deși au existat multe controverse și dorința de a-l dărâma, palmierul este în picioare. Un panou frumos luminat ne explică istoria pieței Charles de Gaulle din evul mediu până în prezent.

I pass the statue of Nicolaus Copernic and on Nowy Świat street I go forward to the new city in Pozdrowienia z Alej Jerozolimskich roundabout. You can see here an artificial palm tree installed by Joanna Rajkowska in 2002. After a lot of discussions the palm is still standing! A lighted panel explains the history of Charles de Gaulle square from medieval ages until now.

Fac dreapta pe Aleje Jerozolimskie, intru într-un supermarket să îmi iau ceva de mâncare și uit hărțile pe tejghea. Abia la hostel realizez asta, las mâncarea și revin la supermarket. Hărțile erau tot acolo. Mulțumesc și mă întorc bucuros la hostel! Mănânc puțin și la somn, îmi ajunge pentru ziua de azi. Mâine va fi o zi lungă prin multe parcuri...

I turn right on Aleje Jerozolimskie, enter a supermarket to take some food and forget my maps near the paying point. I realize this at the hostel, let the food and come back to the supermarket. The maps were there. I thank for this and turn back happy to the hostel! I eat something and go to bed. Enough for today. Tomorrow will be a long parks day...